Download Free Medical Consultatia Prenatala PowerPoint Presentation

Consultatia Prenatala PowerPoint Presentation

DOWNLOAD MEDICAL POWERPOINT PRESENTATION

About This Presentation

Description : pedisatrics

Tags : pediatry,pedisatrics

Published on : Jun 21, 2021 | Views : 1788 | Downloads : 1

Shareable Url :

Embed Code :

Comment

Transcript

Slide 1-

CRESTEREA SI DEZVOLTAREA COPILULUI MIC – EXAMENE DE BILANT PROTOCOALE DE INGRIJIRE in ASISTENTA MEDICALA PRIMARA Conf.univ.DR. MINERVA GHINESCU
Slide 2-

SERVICIILE PREVENTIVE PENTRU SUGAR SI COPILUL MIC Consultaţiile preventive sunt consultaţii periodice active, oferite persoanelor cu vârsta între 0 - 18 ani şi au ca scop identificarea şi intervenţia în tulburările de creştere şi dezvoltare şi în riscurile modificabile, specifice pe grupe de vârstă/sex.
Slide 3-

OBIECTIVELE EXAMINARILOR PERIODICE PREVENTIVE EVALUAREA CRESTERII SOMATICE SI A DEZVOLTARII NEURO-PSIHO-AFECTIVE DEPISTAREA INTARZIERILOR DE CRESTERE , DE DEZVOLTARE , A DEFICIENTELOR SOMATICE , SENZORIALE , MENTALE DEPISTAREA RISCULUI CRESCUT DE IMBOLNAVIRE STABILIREA CONDUITEI IGIENICO-DIETETICE , DE INGRIJIRE GENERALA , IN COONCORDANTA CU NEVOILE COPILULUI INTR-O ABORDARE INTEGRATA , IN VEDEREA ASIGURARII UNEI DEZVOLTARI BUNE SAU LA NEVOIE A TRATAMENTULUI SI RECUPERARII NECESARE
Slide 4-

RITMUL DE SUPRAVEGHERE PRIN EXAMENELE DE BILANT LA EXTERNAREA DIN MATERNITATE LA 1 LUNA LA 2 LUNI LA 4 LUNI LA 6 LUNI LA 9 LUNI LA 12 LUNI LA 18 LUNI LA 2 ANI LA 3 ANI LA 4 ANI PENTRU CAZURILE CU RISC CRESCUT , RITMUL VA FI ADAPTAT IN FUNCTIE DE NECESITATE
Slide 5-

FACTORII DE RISC IN PERIOADA DE SUGAR PREMATURITATE, DISMATURITATE INFECTII NEONATALE BOLI GENETICE MALFORMATII CONGENITALE TRAUMATISM OBSTETRICAL SCOR APGAR < sau= 8 BOALA MEMBRANELOR HIALINE INCOMPATIBILITATE Rh SAU DE GRUP MALNUTRITIE RAHITISM ANEMIE INTARCARE PRECOCE PROBLEME SOCIALE
Slide 6-

ELEMENTE DE SCREENING CULEGEREA DATELOR, ANAMNEZA SI EXAMENUL CLINIC COMPLET GREUTATE, TALIE , PERIMETRU CRANIAN, PERIMETRU TORACIC INDICI : Indice ponderal( greutate pentru varsta) Indice nutritional( greutate pentru inaltime ) Inaltime pentru varsta APRECIEREA DEZVOLTARII SOMATICE SI NEURO-PSIHICE SEMNE CLINICE DE RAHITISM ( DUPA VARSTA DE 3 LUNI) SEMNE CLINICE DE ANEMIE( MAI ALES DUPA VARSTA DE 6 LUNI) TESTAREA AUZULUI SI VAZULUI IN MATERNITATE : TESTE DE FENILCETONURIE SI HIPOTIROIDIE
Slide 7-

ELEMENTE DE SCREENING SE VA INSISTA : TULBURARI DE NUTRITIE /DEZVOLTARE TULBURARI METABOLICE MALFORMATII CONGENITALE TULBURARI GENITO-URINARE TULBURARI DE DEZVOLTARE NEURO-PSIHICA DISFUNCTII FAMILIALE SAU DEZAVANTAJE SOCIALE IMUNIZARI OBLIGATORII : ANTITUBERCULOASA, ANTIHEPATITA B, ANTI-DIFTERO-TETANIC-PERTUSIS, ANTIPOLIOMIELITICA,HEMOPHILUS INFLUENTZE , ANTIPNEUMOCOCICA ANTIRUJEOLICA, ANTIRUBEOLICA, ANTIURLIANA
Slide 8-

SFATURI PENTRU PARINTI ACORDAREA DE INGRIJIRI GLOBALE, RESPECTAREA COPILULUI CA PERSOANA PROMOVAREA ALIMENTATIEI LA SAN SI A DIVERSIFICARII SANOGENE PROFILAXIA TULBURARILOR DE NUTRITIE -malnutritie, rahitism, anemie hipocroma , obezitate PROFILAXIA CARIEI DENTARE PREZENTAREA UNTR-UN SERVICIU DE SANATATE LA CEL MAI MIC SEMN DE BOALA
Slide 9-

1. ANAMNEZA , OBSERVATIA, EXAMENUL CLINIC ,RECOMANDARI CULEGEREA DATELOR-anamneza DATE FAMILIALE PROBLEME IN FAMILIE ANTECEDENTE PERSONALE
Slide 10-

CULEGEREA DATELOR- DATE FAMILIALE : MAMA VARSTA STUDII PROFESIE ACTIVITATE STARE CIVILA ALIMENTATIA IN TIMPUL SARCINII /ALAPTARII INFECTIE HIV,LUES,HEPATITA PATOLOGIA IN SARCINA SUPLIMENTAREA ALIMENTATIEI CU Fe SAU Vit.D CONSUM DE TOXICE, MEDICAMENTE SARCINI,NASTERI,AVORTURI GRUP SANGUIN,Rh TATAL VARSTA ACTIVITATE,PROFESIE GRUP SANGUIN / Rh BOLI CRONICE
Slide 11-

CULEGEREA DATELOR- DATE FAMILIALE : PROBLEME IN FAMILIE : CONVULSII ,EPILEPSIE BOLI PSIHICE SURDITATE TIMPURIE DEFECTE DE VEDERE PATOLOGIE CARDIACA INAINTE DE 40 ANI COPII INSTITUTIONALIZATI DECESE SUB 1 AN,NASCUTI MORTI PREMATURI MALFORMATII,PATOLOGIE GENETICA OBICEIURI ALIMENTARE PARTICULARE ATITUDINEA FAMILIEI FATA DE COPIL
Slide 12-

CULEGEREA DATELOR- DATE FAMILIALE : ANTECEDENTE PERSONALE RANGUL COPILULUI VARSTA GESTATIONALA LOCUL NASTERII,ASISTENTA LA NASTERE TRAVALIU,EXPULZIE MODUL DE EFECTUARE A NASTERII GREUTATEA SI LUNGIMEA LA NASTERE GREUTATEA MINIMA APGAR CRIZA GENITALA MOMENTUL INITIERII ALAPTARII VACCINARI TESTARI PENTRU DEPISTAREA BOLILOR METABOLICE DEPISTAREA DE MALFORMATII TERAPIE INTENSIVA ICTER NEONATAL CADEREA BONTULUI OMBILICAL
Slide 13-

CULEGEREA DATELOR LA PRELUAREA NN, MF VA TINE SEAMA IN CULEGEREA DATELOR SI EXAMENUL FIZIC DE FAPTUL CA LA NASTERE COPILUL ARE DEJA UN TRECUT DE 9 LUNI DE VIATA INTRAUTERINA ; EL ESTE O PERSOANA IN DEZVOLTARE , FRAGILA, DAR CARE ARE O SERIE DE EXPERIENTE SI COMPETENTE LA FIECARE EXAMINARE PROFILACTICA VOR FI LUATE CELE MAI IMPORTANTE DATE ANAMNESTICE SI VOR FI PUSE INTREBARI REFERITOARE LA EVOLUTIA COPILULUI SI AL EVENIMENTELE DIN VIATA LUI IN PERIOADA TRECUTA DE LA EXAMINAREA ANTERIOARA ( EX: respectarea recomandarilor, alimentatia oferita, cresterea somatica, evolutia psiho-motorie si senzoriala , aparitia dintilor, incidente, accidente, boli)
Slide 14-

CULEGEREA DATELOR- EXAMENUL CLINIC URMARESTE CULEGEREA DE INFORMATII ASUPRA DEZVOLTARII SI STARII DE SANATATE A COPILULUI, CONSTATATE PRIN OBSERVATIE SI EXAMEN FIZIC COMPLET ( EXAMINARE COMPLETA A COPILULUI DEZBRACAT ) SE REALIZEAZA IN PREZENTA AMBILOR PARINTI ( MAI ALES LA PRIMA VIZITA ) SAU CEL PUTIN AL MAMEI
Slide 15-

Consultaţia preventivă a nou-născutului la externarea din maternitate înregistrare in sistem SIUI, fisa de consultatii luare în evidenţă pentru probleme depistate la naştere; examen clinic cu focus pe: fontanele, ochi, cord/pulmon, tegumente, neuro-musculo-scheletic (membre, dezvoltare neuro-motorie conform vârstei); organe genitale, extremităţi, morfologie generală, evaluarea hidratării;
Slide 16-

Consultaţia preventivă a nou-născutului la externarea din maternitate evaluare alimentaţiei , observarea tehnicii de alăptare şi consiliere pentru alăptare eficientă; evaluarea condiţiilor de igienă (sursă apă) şi recomandări; verificarea efectuării în maternitate a screening-ului surdităţii; profilaxia rahitismului; consiliere şi suport pentru alăptare exclusivă (inclusiv observarea tehnicii de alăptare şi consiliere pentru lactaţie);
Slide 17-

Consultaţia preventivă a nou-născutului la externarea din maternitate consiliere pentru imunizare, prezentarea schemei naţionale şi a vaccinurilor opţionale; sfaturi de conduită pentru prevenirea accidentelor şi alte situaţii frecvente la această vârstă; consiliere şi suport pentru stil de viaţă favorabil alăptării (inclusiv psiho-igienă) pentru mamă.
Slide 18-

EXAMENUL NN LA IESIREA DIN MATERNITATE – examen clinic ASPECTUL GENERAL , POZITIA PREFERATA DE COPIL TONUS,REFLEXE ANARHICE TEGUMENTE ( PALUARE ,CIANOZA ICTER,ERUPTII,PURPURA ,ECHIMOZE) MUCOASE ( DEPOZITE ALBE BUCALE,SECRETII GENITALE) TESUT ADIPOS SUBCUTANAT-HEMATOAME,EDEME SISTEM OSTEO-ARTICULAR: CAP: FONTANELE,SUTURI,BALANSUL OASELOR CAPULUI COLOANA VERTEBRALA: MENINGOCEL,FOSA COCCIDEANA MEMBRE:EVENTUALE DEFORMARI,SEMNE DE LUXATIE DE SOLD APARAT RESPIRATOR : DISPNEE,POLIPNEE,PARTICULARITATI ALE MURMURULUI VEZICULAR,RALURI APARAT CARDIO-VASCULAR: PULSUL LA ARTERELE FEMURALE,PARTICULARITATI ALE ZGOMOTELOR CARDIACE, SUFLURI APARAT DIGESTIV :ASPECTUL GURII, FARINGELUI, AL ABDOMENULUI , FICAT,SPLINA APARAT URO-GENITAL: PALPAREA RINICHILOR, DEPISTAREA MALFORMATIILOR ORGANELOR GENITALE EXTERNE ,CRIZA GENITALA,HIDROCEL ORGANE DE SIMT :TESTARE VAZ,SI AUZ, SESIZAREA STRABISMULUI, A NISTAGMUSULUI
Slide 19-

EXAMEN IN PERIOADA DE NOUNASCUT
Slide 20-

1 LUNA măsurare: greutate (G), lungime (T), circumferinţa craniană , circumferinta toracica - consemnare în graficele de creştere examen clinic cu focus pe: fontanele, ochi, cord/pulmon, tegumente, musculo-scheletic (membre, craniu, torace), dezvoltare neuro-motorie conform vârstei; organe genitale, extremităţi, morfologie generală, evaluarea hidratării; evaluare alimentaţie, observarea tehnicii de alăptare şi consiliere pentru alăptare eficientă
Slide 21-

1 LUNA evaluarea condiţiilor de igienă (sursă apă) şi recomandări profilaxia rahitismului consiliere şi suport pentru alăptare exclusivă (inclusiv observarea tehnicii de alăptare şi consiliere pentru continuarea lactaţiei)
Slide 22-

1 LUNA consiliere pentru imunizare, prezentarea schemei naţionale şi a vaccinurilor opţionale; sfaturi de conduită pentru prevenirea accidentelor şi alte situaţii frecvente la această vârstă, consiliere şi suport pentru stil de viaţă favorabil alăptării (inclusiv psiho-igienă) pentru mamă
Slide 23-

Consultaţia preventivă a sugarului la vârsta de 2 şi 4 luni consemnare lungime şi greutate pe graficele de creştere corespunzătoare (velocitatea creşterii) consemnare repere majore de dezvoltare motorie pe graficul pentru dezvoltarea neuropsihomotorie evaluarea practicilor nutriţionale, întărirea mesajelor privind alăptarea şi îngrijirea copilului prevenirea accidentelor şi recunoaşterea simptomelor care trebuie raportate fără întârziere
Slide 24-

Consultaţia preventivă a sugarului la vârsta de 2 şi 4 luni profilaxia anemiei la dismaturi - prematuri începând cu vârsta de 2 luni identificarea eventualelor deficienţe ale dezvoltării psiho-motorii ale copilului prin aplicarea unui chestionar care vizează arii de dezvoltare psiho-motorii care ar putea fi afectate în tulburarea de spectru autist. CHESTIONAR
Slide 25-

Dezvoltarea psiho-motorie – RISC
Slide 26-

EXAMEN LA VARSTA DE 2 LUNI
Slide 27-

EXAMEN LA VARSTA DE 4 LUNI
Slide 28-

Consultaţia preventivă a copiilor la vârsta de 6 , 9, 12, 15 şi 18 luni consemnare lungime şi greutate pe graficele de creştere corespunzătoare şi interpretarea tendinţelor (velocitatea creşterii) consemnarea reperelor de dezvoltare motorie pe graficul pentru dezvoltarea neuropsihomotorie evaluarea practicilor nutriţionale
Slide 29-

evaluare şi consiliere privind alimentaţia complementară (grafic şi tehnici de introducere alimente noi, asigurarea Dietei Minim Acceptabile conform OMS), continuarea alăptării recomandată de OMS până la vârsta de doi ani
Slide 30-

profilaxia anemiei la toţi copiii până la 9 luni inclusiv, evaluarea dezvoltării dentiţiei, recomandări privind profilaxia cariei dentare, igiena orală, administrarea de fluor evaluare socio-emoţională evaluare şi consiliere pentru activitatea fizică sfaturi de conduită pentru familie pentru: prevenirea accidentelor, conduita în afecţiunile frecvente la aceste vârste
Slide 31-

identificarea eventualelor deficienţe ale dezvoltării psiho-motorii ale copilului, prin aplicarea chestionarului care vizează ariile de dezvoltare psiho-motorii care ar putea fi afectate în tulburarea de spectru autist Pentru un scor care indică un risc mediu reevaluarea se face la 3 luni, până la vârsta copilului de 18 luni.
Slide 32-

EXAMEN LA VARSTA DE 6 LUNI
Slide 33-

EXAMEN LA VARSTA DE 12 LUNI
Slide 34-

RECOMANDARI INGRIJIRE GENERALA , GLOBALA,STIMULAREA PSIHO-AFECTIVA, AMBIANTA CORESPUNZATOARE HRANIREA EXCLUSIVA LA SAN ( IN SITUATII SPECIALE CU MULT DISCENAMANT –FORMULA DE LAPTE PENTRU SUGARI) PANA LA 5-6 LUNI DIVERSIFICAREA SANATOASA A ALIMENTATIEI ( LA 5-6 LUNI) OFERIREA ALIMENTELOR BOGATE IN FIER EXPUNEREA LA SOARE SI AER ,FAVORIZAREA MISCARILOR ACTIVE ,SPONTANE GIMNASTICA SI MASAJ DE LA VARSTA DE 3 SAPTAMANI BAIE ZILNIC PANA LA 1 AN ,APOI LA 3-4 ZILE HIDROTERAPIE,MASAJ,GIMNASTICA SUPLIMENTAREA ALIMENTATIEI CU VITAMINA D3PER OS ( DOZE FRACTIONATE DE 500-600 UI/zi IN MEDIE PANA LA 18 LUNI APOI DOZE DE 4000-5000 ui IN SEZONUL RECE
Slide 35-

RECOMANDARI SUPLIMENTATIA ALIMENTATIEI CU FIER ( 10-15 mg/ZI IN MEDIE INCEPAND CEL MAI TARZIU LA 5-6 LUNI PENTRU SUGARUL NORMOPONDERAL PROFILAXIA CARIEI DENTARE CU FLORURA DE SODIU 0,25 mg/ZI DE LA 203 SAPTAMANI PANA LA 3 ANI , CONTINUIND PANA LA 12-13 ANI CU DOZE ADAPTATE INTERZICEREA FUMATULUI IN PREAJMA COPILULUI EVITAREA VARIATIILOR MARI DE TEMPERATURA (TEMPERATURA CAMEREI-19-20 grade C EVITAREA ZONELOR AGLOMERATE , A CONTACTULUI CU BOLNAVI GRILAJE DE SIGURANTA LA SCARI ,FERESTRE, BLOCAREA PRIZELOR,ALEGEREA JUCARIILOR DEPOZITAREA IN LOC SIGUR (INACCESIBIL COPILULUI ) A MEDICAMENTELOR SI SUBSTANTELOR CHIMICE
Slide 36-

Consultaţia preventivă a copiilor la vârsta de 2 ani, 3 ani, 4 ani şi 5 ani examinări şi înregistrări de parametri de dezvoltare evaluarea practicilor nutriţionale (anamneza nutriţională adresată părinţilor) şi consiliere pentru o alimentaţie sănătoasă şi comportament alimentar sănătos al întregii familii; continuă profilaxia rahitismului numai în perioadele reci ale anului (septembrie – aprilie)
Slide 37-

evaluarea dentiţiei şi igiena orală, administrarea de fluor pentru profilaxia cariei dentare; evaluare şi consiliere pentru activitatea fizică; evaluare şi consiliere pentru dezvoltarea neuro-psiho-emoţională; screening-ul tulburărilor de vedere măsurarea TA (cel puţin o dată în interval);
Slide 38-

sfaturi de conduită date mamelor şi familiei pentru situaţii frecvente la această vârstă (prevenirea accidentelor, conduita în afecţiunile obişnuite vârstei, recunoaşterea simptomelor care trebuie raportate fără întârziere); identificarea eventualelor deficienţe ale dezvoltării psiho-motorii ale copilului prin aplicarea unui chestionar care vizează arii de dezvoltare psiho-motorii care ar putea fi afectate în tulburarea de spectru autist; se efectuează la vârsta copilului de 2 ani şi 3 ani.
Slide 39-

Investigațiile paraclinice – analize de laborator pe baza biletului de trimitere eliberat de medicul de familie, dacă în anul în care se acordă consultații preventive de evaluare a riscului individul, nu a efectuat aceste investigații.
Slide 40-

Investigatii paraclinice Vârsta cuprinsă între 2 ani şi 5 ani inclusiv: 1. Pentru profilaxia anemiei: Hemoleucograma completă Sideremie 2. Pentru profilaxia rahitismului: Calciu seric total Calciu ionic seric
Slide 41-

ANTROPOMETRIE MASURAREA GREUTATII - cu ajutorul unui cantar de sugari sau cantar pentru adulti ;cantaru va fi verificat periodic si readus la 0 la fiecare masurare MASURAREA TALIEI - pana la varsta de 24-36 luni cu ajutorul pediometrului - dupa varsta de 2-3 ani se foloseste taliometru MASURAREA PERIMETRULUI CRANIAN -banda metrica supla , inextensibila ,preferabil standardizata ;se va masura perimetru maxim :banda va fi palasata pe proieminentele parietale, frontale ,si pe protuberanta occipitala ;citirea se va face in zona temporo-parietale la intalnirea gradatiei 0 cu cea maxima
Slide 42-

ppt slide no 42 content not found
Slide 43-

CULOARELE DE CRESTERE Parametrii antropometrici ai fiecarui copil se compara cu datele inscrise in culoarele de crestere ale unei populatii de referinata Aceste culoare sunt colectate si prelucrate de NCHS ( Centrul National de Statistici in Sanatate ) ; sunt acceptate din 1979 ca standarde internationale Reprezinta repere pentru aprecierea cresterii copilului indiferent de provenienta copilului –geografica,economica,sociala
Slide 44-

ppt slide no 44 content not found
Slide 45-

ppt slide no 45 content not found
Slide 46-

ppt slide no 46 content not found
Slide 47-

INDICI ANTROPOMETRICI INDICE PONDERAL –greutatea pentru varsta( G/V) Nu diferentiaza forma acuta de malnutritie protein-calorica cronica Nu diferentiaza daca un copil este emaciat sau ami scund Scaderea sub 0.90 este sugestiva pentru MPC : Gradul I-0,89-0,76 Gradul II – 0,75-0,61 Gradul III- < 0,60
Slide 48-

INDICI ANTROPOMETRICI INDICELE NUTRITIONAL(IN) –greutatea corespunzatoare taliei ( greutatea reala/greutatea ideala Clasificarea MPC dupa IN : Gradul I- 90-81% Gradul II- 80-71% Gradul III- <70%
Slide 49-

INDICI ANTROPOMETRICI INDICE STATURAL –Talie corespunzatoare varstei (T/V) –talia copilului /talia ideala pentru varsta In functie de indicele statural MPC : Gradul I -95-91% Gradul II- 90-86% Gradul III- 85%
Slide 50-

INDICI ANTROPOMETRICI PERIMETRU CRANIAN ( valoarea :Talia/2-10 cm) CIRCUMFERINTA MEDIE A BRATULUI –mai mica de 12,5 cm la un copil de peste 2 ani este semnul unei malnutritii
Slide 51-

APRECIEREA DEZVOLTARII NEURO-PSIHICE A COPILULUI Tulburarile de dezvoltare care pot fi puse in evidenta prin examinarea copilului sunt: Dereglari ale cresterii Dereglari ale maturizarii Dereglari ale socializarii Deficiente care se pot transforma in handicap Se folosesc tabele ale dezvoltarii psiho-motorii
Slide 52-

APRECIEREA DEZVOLTARII NEURO-PSIHICE A COPILULUI Diagnosticul de dezvoltare psihomotorie se realizeaza prin : Examenul fizic Observarea minutioasa a comportamentului Interactiunea cu membrii familiei si relatiile de atasament stabiliet , a mediului familial Relationarea copilului ca raspuns la nevoile de ingrijire, hranire si emotional afective
Slide 53-

ppt slide no 53 content not found
Slide 54-

APRECIEREA DEZVOLTARII NEURO-PSIHICE A COPILULUI TESTUL DENVER II ( dezvoltarea copilului se apreciaza pe baza principalelor comportamente : Motricitatea grosiera ( postura locomotie) Motricitatea fin adaptativa ( coordonarea miscarilor) Limbajul Comportamentul social adaptativ
Slide 55-

ppt slide no 55 content not found
Slide 56-

APRECIEREA DEZVOLTARII NEURO-PSIHICE A COPILULUI TESTUL DENVER II Partea hasurata a fiecarui dreptunghi indica varsta la care majoritatea copiilor au achizitia marcata pe dreptunghi Intregul dreptunghi arata limitele de varsta intre care se situeaza normalitatea Devierea la dreapta –intarziere in dobandirea elementelor de dezvoltare; nevoia de consultare a specialistului ;expresia debutului unei dizabilitati
Slide 57-

APARITIA DINTILOR -dentitia temporara-20 - dentitia definitiva -32
Slide 58-

APARITIA DINTILOR -dentitia temporara-20 - dentitia definitiva -32
Slide 59-

EXAMINAREA SFEREI ORL Se efectueaza ajutat de parinte OBIECTIVE : Malformatii Focare cronice de infectie Tulburari ale functiei auditive “facies adenoidian”:respiratie orala, obstructie nazala, micrognatie relativa, voce nazonata La nivelul nasului : imperforatia coanala a sugarului – plasam apasatorul de limba sub narile sugarului si urmarim aburirea acestuia Orofaringe : aspect amigdale, starea dintilor , lueta bifida Ureche : aspectul pavilionului , secretii seroase sau purulente
Slide 60-

EXAMINAREA FUNCTIEI AUDITIVE Orice deficienta auditiva deranjeaza perceptia sunetelor din mediu inconjurator ;aceasta se manifesta prin tulburarea perceptiei cuvintelor La varsta aparitiei limbajului vorbit ,defectul de auz va antrena o intarziere a aparitiei si dezvoltarii vorbirii O vorbire corecta si aparitia vorbirii corespunzatoare indica in general o functie auditiva normala
Slide 61-

EXAMINAREA FUNCTIEI AUDITIVE TESTELE DE ORIENTARE – urmarirea reactiilor copilului la stimuli sonori Testarea se poate practica si la NN urmarindu-se reactiile reflexe ca raspuns la stimuli sonori necaracteristici de o intensitate de 60-70dB ( fluer, clopotel ) Examinarea impune liniste , eliminarea reactiilor extraauditive , lumina favorabila si rabdare din partea examinatorului ( acesta va fi in afara campului vizual al copilului ) Se alege un moment favorabil –aproximativ 30 minute inainte de supt sau imediat dupa acesta , la limita de adormire ;raspunsul net ,fara echivoc nu impune repetarea probei RASPUNSURILE SUGARULUI : Reflex MORO Reflexe de orientare –intoarce capul spre sunet Reflex cohleo-palpebral –contractia scurta a pleoapelor Reflexe motorii localizate – la membre – Grimase , contractii parcelere ale fetei , agitatie, plans, tresariri, raspunsuri neurologice globale ! APARITIA RAPIDA A RASPUNSULUI
Slide 62-

EXAMINAREA FUNCTIEI AUDITIVE SEMNE CE POT SUGERA SURDITATEA 1.PANA LA 4 LUNI : Foarte putine semne Parintii pot observa ca sugarul este prea linistit , nu reactioneaza la zgomote , in timp ce are raspunsuri vii la vibratii sau la atingere TEST DE ORIENTARE : se folosesc jucarii sonore care sa acopere o gama larga de frecvente : clopotei, zornaitori, morisca, cutii muzicale ) . Se atrage atentia copilului sa priveasca inainte si se produc sunete cu diverse jucarii din trusa ;e important ca sugarul sa nu vada jucariile TEACTIA TIPICA ESTE MISCAREA CAPULUI IN DIRECTIA SUNETULUI ;UNEORI REACTIA ESTE DISCRETA – SIMPLA ORIENTARE A OCHILOR SPRE SURSA DE SUNET Nu permite depistarea surditatii unilaterale
Slide 63-

EXAMINAREA FUNCTIEI AUDITIVE 2. VARSTA DE 9 LUNI Dupa primele 6 luni copilul incepe sa pronunte silabe ;daca la varsta de 9 luni el nu emite sunete acute sau melodioase se poate suspecta surditatea TEST DE ORIENTARE Folosirea trusei de jucarii sonore Chemarea copilului pe nume , intai in soapta apoi cu voce tare Producerea de zgomote ( trantitul unei usi , fluierat , clinchetul cheilor Se urmareste si se noteaza reactia
Slide 64-

EXAMINAREA FUNCTIEI AUDITIVE 3.DUPA VARSTA DE 2 ANI Orice intarziere de limbaj trebuie sa atraga atentia unei tulburari auditive TEST DE ORIENTARE -Se poate incepe testarea fiecarei urechi - Se asurzeste urechea care nu se testeaza apasand cu aratatorul pe tragus - Copilul este chemat pe nume , intai in soapta , la nevoie cu voce tare I se cere sa arate o imagine dintre cele care ii sunt puse in fata ( telefon, masinuta, floare etc) sau diverse parti ale corpului ( atentie la copii bilingvi!) Absenta raspunsului nu este sinonima cu hipoacuzia ;copilul poate fi inhibat sau incapatanat
Slide 65-

EXAMINAREA FUNCTIEI AUDITIVE 4. DE LA VARSTA DE 3-4 ANI TEST DE ORIENTARE Se poate folosi testul diapazonului sau audiometru de depistare Diapazonul permite compararea auzului copilului cu cel al examinatorului Se plaseaza diapazonul alternativ la urechea copilului si a adultului pana copilul aude Cu diapazoane de diferite frecvente –diagnostic orientativ Audiometru simplificat – copilul la aceasta varsta accepta purtarea castii ;astfel se poate testa fiecare ureche ;copilul face semn aratand cu ce ureche a auzit sunetul DUPA TESTARILE ORIENTATIVE , ORICE REZULTAT NEGATIV SAU NECONCLUDENT VA DETERMINA TRIMITEREA COPILULUI LA MEDIC DIAGNOSTICUL DEFICIENTEI AUDITIVE STABILIT INAINTEA VARSTEI DE 1 AN FAVORIZEAZA EDUCAREA FONOAUDIOLOGICA PRECOCE
Slide 66-

ppt slide no 66 content not found
Slide 67-

DEPISTAREA TULBURARILOR VIZUALE 15% DIN COPII AU PROBLEME VIZUALE EVALUAREA FUNCTIEI VIZUALE LA FIECARE EXAMINARE FUNCTIA VIZUALA SE DEZVOLTA DE LA NASTERE PANA LA VARSTA DE 3 LUNI , IAR VEDEREA STEREOSCOPICA APARE IN JURUL VARSTEI DE 5 ANI STRABISMUL APARE IN JURUL VARSTEI DE 1- 2 ANI , POATE ANTRENA AMBLIOPIA COPII CU RISC : COPII DIN FAMILII CU STRABISM SAU CU OCHELARI DIN COPILARIE SAU CU O ALTA PATOLOGIE OCULARA COPII PREMATURI COPII CU PATOLOGIE NEONATALA COPII CARE AU NECESITAT OXIGENOTERAPIE PRELUNGITA IN PERIOADA NEONATALA
Slide 68-

DEPISTAREA TULBURARILOR VIZUALE TOTI PREMATURII CU RISC ( GN<1500g , VG<32 sapt VOR FI TRIMISI LA MEDICUL OFTALMOLOG PENTRU SCREENING A RETINOPATIEI PREMATURULUI ( incidenta 70-80%)-fibroplazie retrolenta Aceasta reprezinta ultimul stadiu evolutiv al RP , stadiul 5 –dezlipire totala de retina, adica pierderea vederii
Slide 69-

ppt slide no 69 content not found
Slide 70-

DEPISTAREA TULBURARILOR VIZUALE Repere ale dezvoltarii functiei vizuale 1. LA NASTERE Sensibilitatea NN la stimulii luminosi se constata prin : REFLEXUL FOTOMOTOR REFLEXUL DE CLIPIRE LA LUMINA SAU INCHIDEREA OCHILOR LA LUMINA PUTERNICA REFLEXUL DE A PRIVI LUMINA DISCRETA
Slide 71-

DEPISTAREA TULBURARILOR VIZUALE Repere ale dezvoltarii functiei vizuale 2. PRIMA LUNA DE VIATA Reflexul de fixare a privirii ca raspuns la un stimul luminos 3.LA 1-2 LUNI Reflexul de urmarire cu privirea a unui obiect care se misca 4. LA 2-3 LUNI Ochii se indreapta conjugat spre obiectul privit (reflex de fuziune) 5.LA 4-5 LUNI Reflexul de convergentaeste prezent constant Coordonare intre privire si apucarea unui obiect se consolideaza REFLEXUL DE FIXARE ,URMARIRE SI CONVERGENTA SUNT LA BAZA VEDERII BINOCULARE ; SE DEZVOLTA IN PRIMELE 6 LUNI VEDEREA IN PROFUNZIME APARE LA 6 LUNI VEDEREA STEREOSCOPICA SE MATURIZEAZA PANA LA 6 ANI
Slide 72-

DEPISTAREA TULBURARILOR VIZUALE STRABISMUL TULBURARE OBIECTIVA A AXELOR VIZUALE INSOTITA DE TULBURARI ALE VEDERII BINOCULARE 4-5% DIN COPII POATE FI : CONVERGENT DIVERGENT VERTICAL FRECVENTA MAXIMA DE APARITIE 2-6 LUNI RAREORI CONGENITAL 50% APAR INAINTE DE 1 AN 35% INTRE 1 SI 2 ANI 10% INTRE 2-3 ANI 5% DUPA 3 ANI
Slide 73-

STRABISMUL
Slide 74-

DEPISTAREA TULBURARILOR VIZUALE STRABISMUL DEPISTAREA STRABISMULUI Observarea reflectarii luminii pe cornee: Reflectarea pupilara centrala dovedeste absenta strabismului Reflectarea deviata este semn de strabism 2. Observarea triunghirilor sclerale –in prezenta strabismului se observa asimetria triunghiurilor sclerale 3. Testul ecranului : se acopera pe rand fiecare ochi cand copilul fixeaza cu privirea un obiect din fata lui ;se urmareste miscarea ochiului liber : Absenta deplasarii –lipsa strabismului Miscarea ochiului pentru a fixa ( a vedea) –strabism CU CAT STRABISMUL ESTE MAI PRECOCE CU ATAT CRESTE RISCUL DE AMBLIOPLIE ,IN LIPSA TRATAMENTULUI
Slide 75-

DEPISTAREA TULBURARILOR VIZUALE AMBLIOPIA Este acuitatea vizuala scazuta , indiferent de cauza , neimbunatatita printr-o corectie optica adecvata DEPISTARE : TESTUL OCLUZIEI :copilul se apara cand ii este acoperit un ochi TESTUL ECRANULUI ALTERNATIV ochiul strabic ambliop nu poate sa fixeze un obiect - Copii mici 2 ani- etapa preverbala – “metoda vederii preferentiale”-cartoane Taller Copii >2-3 ani –tabel cu desene ESTE IMPORTANT CA FAMILIA SA STIE CA VINDECAREA AMBIOPLIEI NU SE VA MENTINE FARA UN TRATAMENT DE CONSOLIDARE CARE TREBUIE CONTINUAT PANA LA VARSTA DE 12 ANI
Slide 76-

ppt slide no 76 content not found
Slide 77-

SEMNE OCULARE CARE IMPUN CONSULTAREA OFTALMOLOGULUI INAINTE DE 6 LUNI Intarzierea in maturarea functiei vizuale – intarzierea primelor reflexe vizuale Prezenta strabismului /nistagmusului Anomalii observabile de AMS: Fante palpebrale : asimetrie,inegalitate Pleoapele: ptoza, angiom,entropion( deviere ianauntru) ,ectropion( deviere in afara) , spasm palpebral Globii oculari:microftalmie, exoftalmie ,buftalmie , enoftalmie Conjunctivele : lacrimare, inrosire Caile lacrimale : secretii purulente la presiunea pe sacul lacrimal, hiperemia punctelor lacrimale ( imperforatie de canal lacrimo-nazal) Corneea : megalocornee( peste 10-12mm) , opacitati , tulburari ale transparentei, leucom OCHII MARI , FRUMOSI , CU MEGALOCORNEE , FOTOFOBIE SI LACRIMARE POT FI EXPRESIA UNUI GLAUCOM CONGENITAL Irisul – lipsa acestuia( aniridie) se poate asocia cu glaucom sau cu malformatii ale altor organe Pupilele: midriaza unilaterala, leucocorie ( pupila alba) poate fi semn de cataracta , decolare de retina sau tulburare de corp vitros , culoare alb-gri-uveita purulenta , gliom, retinoblastom Anomalii ale comportamentului vizual : lipsa de interes pentru stimuli vizuali , absenta reflexului de aparare
Slide 78-

ppt slide no 78 content not found
Slide 79-

SEMNE OCULARE CARE IMPUN CONSULTAREA OFTALMOLOGULUI DA LA 6 LUNI LA 2-3 ANI : Orice strabism observat dupa varsta de 4 luni este patologic Torticolisul poate fi de origine oculara din cauza paraliziei oculomotorii sau nistagmusului ( pozitie de compensare) Modificari ale comportamentului copilului : impiedicarea, cazaturile frecvente, nesiguranta in mers mai ales pe scari Privitul printre gene , ticuri, strambaturi, -vicii de refractie Inchiderea unui ochi la lumina puternica –strabismdivergent intermitent Fotofobia
Slide 80-

SEMNE OCULARE CARE IMPUN CONSULTAREA OFTALMOLOGULUI DUTA VARSTA DE 2,5-3 ANI -acuitatea vizuala poate fi masurata DUPA VARSTA DE 3-4 ANI Se adauga simptome semnalate de copil Intepaturi in ochi, senzatie de arsura Fotofobie Dificultate de a vedea departe ( miopie, astigmatism,nistagmus) Dificultatea de a vedea aproape ( hipermetropie , strabism) Vedere dubla –paralizie oculomotorie sau starbism recent Cefalee- hipermetropia lenta , convergenta insuficientya
Slide 81-

VACCINARILE
Slide 82-

VACCINARILE
Slide 83-

PROFILAXIA ENCEFALOPATIEI DETERMINATA DE UNELE BOLI METABOLICE DEFICIT DE METABOLIZARE A AMINOACIDULUI FENILALANINA , CU ACUMULARE EXCESIVA IN SANGE ;TRANSMITERE GENETICA AUTOSOMAL RECESIVA NETRATATA BOALA ESTE F. GRAVA INVALIDANTA CU IMPLICATII SOCIALE IMPORTANATE ( QI<30 , CONVULSII ) FRECVENTA BOLII 1/10.000-1/18.000NN)
Slide 84-

PROFILAXIA ENCEFALOPATIEI cauzate de FENILCETONURIE PRINCIPIUL SCREENINGULUI Dozarea fenilalaninei prin metoda inhibitiei bacteriologioce Recoltarea se face in maternitate in a 3-7-a zi de viata ;se preleveaza o picatura de sange pe hartie de filtru speciala Recoltarile sub forma de picaturi de sange uscat sunt trimise saptamanal la laboratorul de referinta NN suspectati sunt cautati in teritoriu si chemati pentru confirmare
Slide 85-

PROFILAXIA ENCEFALOPATIEI cauzate de FENILCETONURIE TRATAMENT : Luarea in evidenta a copilului Bolnavii confirmati sunt internati si se initiaza tratamentul sub controlul fenilalaninemiei ;pentru tratamentul dietetic este utilizat un hidrolizat proteic fara fenilalanina ; eventual formula pentru sugari Se supravegheaza nivelul felilalaninei raportat la dieta Aportul exogen de fenilalanina se limiteaza la 300mg.zi Dieta strict supravegheata se asigura pana la varsta de 18-20 ani si se reia in timpul sarcinii Ingrijirea pacientului se face de echipe multidisciplinare
Slide 86-

PROFILAXIA ENCEFALOPATIEI cauzate de HIPOTIROIDISMUL CONGENITAL PERMITE PREVENIREA APARITIEI CONSECINTELOR PATOLOGICE SI RECUPERAREA COPIILOR AFECTATI HIPOTIROIDISMUL CONGENITAL ESTE CEA MAI FRECVENTA TULBURARE ENDOCRINA LA COPIL – 1 CAZ LA 3000-8000 NN , IN FUNCTIE DE ZONA NEDEPISTARE SI LIPSA TRATAMENTULUI CONDUC LA APARITIA BOLII CU TABLOU GRAV SI INVALIDANT – MIXEDEM, CRETINISM
Slide 87-

PROFILAXIA ENCEFALOPATIEI cauzate de HIPOTIROIDISMUL CONGENITAL CAUZE : 90%-malformatii tiroidiene 10% tulburari de sinteza a hormanilor ( deficit de captare a iodului etc) Substante gusogene primite de mama in timpul sarcinii ( iod radioactiv, antitiroidiene) Anomalii extratiroidiene Anticorpi antitiroidieni PRINCIPUIL : -DOZAREA TSH DINTR-O PICATURA DE SANGE RECOLATAT DUPA A 3-a ZI DE VIATA IMPRIMATA PE O HARTIE DE FILTRU
Slide 88-

PROFILAXIA ENCEFALOPATIEI cauzate de HIPOTIROIDISMUL CONGENITAL DISPENSARIZARE SI TRATAMENT CONTROL ATENT AL CRESTERII SI DEZVOLTARII SOMATICE SI NEUROPSIHICE CONTROL PARACLINIC ( DOZARE TSH, T4, TIROXINA ) BILUNAR PANA LA 6 LUNI , TRIMESTRIAL PANA LA 4 ANI , SEMESTRIAL DUPA ACEEA TRATAMENT SUBSTITUTIV CU HORMAO TIROIDIAN
Slide 89-

IN LOC DE CONCLUZII ….. INTREBARI