Download Free Medical Reeducarea mersului la pacientul cu accident vascular cerebelos PowerPoint Presentation

Reeducarea mersului la pacientul cu accident vascular cerebelos PowerPoint Presentation

DOWNLOAD MEDICAL POWERPOINT PRESENTATION

About This Presentation

Description : Reeducarea mersului la pacientul cu accident vascular cerebelos.

Tags : Reeducarea mersului, la pacientul, accident vascular cerebelos

Published on : Jun 26, 2021 | Views : 2067 | Downloads : 1

Shareable Url :

Embed Code :

Comment

Transcript

Slide 1-

REEDUCAREA MERSULUI LA PACIENTUL CU ACCIDENT VASCULAR CEREBELOS COORDONATOR, Absolventă, Asist. Univ. Drd. Lucaci Paul Florea Roxana Teodora
Slide 2-

CUPRINS CAP. I FUNDAMENTAREA TEORETICĂ A LUCRĂRII. I.1 Importanța și actualitatea temei I.2 Accident vascular cerebral – generalități. I.3 Cerebelul – anatomie I.4 Accidentul vascular cerebelos I.5 Clasificarea etiologică a AVC I.6 Cauzele aparitiei unui AVC I.7 Epidemiologie I.8 Complicații I.9 Tratamente aplicate în accidentul vascular cerebelos I.9.1 Reeducarea echilibrului post AVC cerebelos I.9.2 Metode de evalare a echilibrului I.9.3 Reeducarea mersului la pacienții cu AVC cerebelos I.10 Reinserția socio-profesională CAP.II METODOLOGIA LUCRĂRII II.1 Motivație II.2 Scop, obiective, sarcinile lucrării și ipoteza lucrării II.3 Metode de cercetare folosite pentru realizarea lucrării II.4 Subiecţii şi locul desfăşurării cercetării II.5 Măsurarea şi evaluarea variabilelor CAP. III APLICAȚII, REZULTATELE/DATELE CERCETĂRII ȘI INTERPRETAREA LOR III.1 Aplicații, prezentarea aspectelor practice folosite în cercetare III.2 Prezentarea rezultatelor/datelor obținute în cercetare III.3 Interpretarea rezultatelor/datelor obținute în cercetare Concluzii Bibliografie
Slide 3-

Importanța și actualitatea temei Accidentul vascular cerebral (AVC) reprezintă a treia cauză de mortalitate din lume și prima în situațiile de handicap fizic sau mental permanent. România este una din țările fruntașe din acest punct de vedere. Unul din cinci decese este cauzat de producerea unui accident vascular cerebral, în fiecare an. Accidentul vascular cerebelos reprezintă aproximativ 2% din toate accidente vasculare cerebrale, dar ele reprezintă un raport crescut al morbidității și mortalității rezultate. Imporanța acestei teme este datorată faptului că rata accidentelor vasculare cerebrale crește în fiecare an și foarte multe persoane ramân cu sechele remarcabile care le afectează atât desfașurarea activităților cotidiene dar și reinserția socio-profesională .
Slide 4-

Motivația alegerii temei Am ales această temă deoarece numărul mortalității datorat acestei afecțiuni este foarte mare și continuă să crească. Un alt motiv îl constituie graviditatea unui Accident vascular cerebral care presupune un grad mare de invaliditate dar și de incapacitate de muncă. Această afecțiune ridică mari probleme de reinserție socio-profesională, costurile cheltuielilor necesare îngrijirii acestor bolnavi fiind foarte costisitoare. Consider că printr-un control mai eficient al factorilor de risc și cu ajutorul unor măsuri de profilaxie primară și secundară, numarul deceselor ar putea scădea.
Slide 5-

Scopul și ipoteza cercetării Scopul este acela de a identifica cele mai potrivite mijloace de recuperare a echilibrului pacientului cu accident vascular cerebelos. De asemenea lucrarea de față își propune să demonstreze eficiența programelor kinetoterapeutice în reeducarea mersului și îmbunătățirea restantului functional al pacienților. Ipoteza: Presupuneam că prin aplicarea mijoacelor și metodelor kinetoterapeutice specifice accidentului vascular cerebelos, în acord cu restantul funcțional al pacientului și cu particularitățile acestuia, vom obține o îmbunătățire a funcțiilor motorii, a echilibrului corporal și o recuperare optimă a mersului, aspecte ce se vor reflecta în creșterea calității vieții bolnavilor suferinzi de pe urma unui accident vascular cerebelos.
Slide 6-

Obiectivele cercetării - Consultarea literaturii de specialitate și aprofundarea informațiilor cu privire la mecanismul de producere a unui accident vascular cerebral; - Selectarea și stabilirea celor mai eficiente tehnici kinetoterapeutice care să alcătuiască programele de recuperare; - Verificarea celor mai eficiente metode și mijloace de reeducare a echilibrului, apoi a mersului; - Testarea eficienței mijloacelor de reeducare a mersului;
Slide 7-

Obiectivele generale ale programului terapeutic Prevenirea complicațiilor cauzate de imobilizarea la pat; Combaterea edemelor; Creșterea mobilității articulare; Creșterea forței musculare; Consolidarea şi perfecţionarea controlului motor, echilibrului, coordonării şi patternurilor corecte în acţiunile motrice; Reeducarea mersului și recuperarea deficitului funcțional; Reinseria socio-profesională.
Slide 8-

Metodele de cercetare
Slide 9-

Subiecții și locul desfășurării cercetării Nume: I. C. A Vârstă: 70 de ani Sexul: Feminin Naționalitate: Română Ocupație: Pensionară Diagnostic: Accident vascular cerebelos pe partea stângă. Boli asociate: - Diabet tip 2; - Polineuropatie diabetică; - Hipertensiune arterială; - Cardiopatie ischemică cronică durearoasă; - Hernie de disc lombară; - Gonartroză pe partea dreaptă - Alte detalii: nu consumă alcool, nu fumează, ereditar ( mătuși care au suferit AVC). Ședințele de kinetoterapie s-au desfășurat în cadrul Clinicii de recuperare medicală Kinego din Iași, sub îndrumarea personalului clinicii, dar și la domiciliul pacientei. Acestea fiind făcute de trei ori pe săptămână începând din luna Februarie 2019 și până în luna Mai.
Slide 10-

Teste și măsurători
Slide 11-

Evaluarea echilibrului Testul Romberg Pacienta este rugată să stea drept cu mâinile încrucișate, cu membrele inferioare apropiate. Pe parcursul testului se parcurg două etape: 1.Pacienta stă în poziția drept cu ochii deschiși. Dacă își poate menține echilibrul în aceasta pozitie se va trece la următoarea etapă. 2.Pacienta este rugată să închidă ochii, astfel încât pentru a-și putea menține poziția ortostatică, va trebui să participe sensibilitatea superficială cât și cea profundă.
Slide 12-

Testul „ridică-te şi mergi” Este un test frecvent utilizat la pacienţii afectaţi neurologic (de ex. hemiplegici). Acest test se poate cuantifica pe scala 0-1-2-3. 0 - incapabil; 1- realizează cu dificultate şi ajutor din partea kinetoterapeutului; 2 - realizează singur cu dificultate; 3 - realizează fără dificultate. Se desfăşoară astfel: pacientul stă pe scaun, i se comandă să se ridice în picioare (fără sprijin), să meargă 6-10 m; să se întoarcă şi să se reaşeze pe scaun. Durata acestor acţiuni se poate cronometra. Se analizează: ridicare din așezat în ortostatism, stând în ortostatism nesprijinit, mers, oprire bruscă, mers şi apoi întoarcere.
Slide 13-

Planul terapeutic
Slide 14-

Exercițiu pentru creșterea mobilității articulare Poziție inițială: Decubit dorsal, membrele inferioare extinse. Acțiune: Pacienta realizează flexia genunchiului, cu menținerea contactului cu planul patului și revenire. Se stabilizează bazinul pentru a evita anteversia acestuia. Dozare: Se realizează 3 serii a câte 10 repetări, pauză dublă între serii. Exercițiu pentru creșterea forței musculare Poziție inițială: Așezat la marginea patului, cu membrele inferioare flectate, tălpile pe sol, lipite între ele (la nivelul treimii inferioare a coapsei se poziționează o bandă elastică); Acțiune: Pacienta execută abducții ale coapselor altermativ; Dozare: Se execută 2 serii a câte 10 repetări, cu pauză dublă între ele.
Slide 15-

Exercițiu pentru reeducarea echilibrului, din așezat Poziție inițială: Asezat pe physio ball, membrele inferioare depărtate, tălpile pe sol; Acțiune: Pacienta execută abbducția, la început a unui membru superior, apoi cu ambele, concomitent; Dozare: 3 serii a câte 10 repetări
Slide 16-

Poziție inițială: Din ortostatism, pe o minge bosu, cu mâinile susținându-se de spalier; Acțiune: Pacienta execută flexia membrului inferior; Dozare: Se execută 2 serii a câte 10 repetări, cu fiecare membru inferior, cu pauză între repetări. Exercițiu pentru reeducarea echilibrului din ortostatism
Slide 17-

Exercițiu pentru reeducarea echilibrului Poziția inițială: Ortostatism; Acțiune: Pacienta pășește în lateral pe o pernă gonflabilă pentru echilibru; Dozare: 2 serii a câte 10 repetări cu fiecare membru inferior.
Slide 18-

Trasee aplicative pentru reeducarea mersului Poziție inițială: Ortostatism; Acțiune: Pacientul execută mersul în lateral (pășind peste bastoane) Dozare: Se execută 4 ture.
Slide 19-

Rezultatele cercetării și interpretarea lor Testingul articular pentru mișcările articulațiilor membrului inferior stâng
Slide 20-

Evaluare mers: (parametrii mersului: lungime pas, cadența, distanta parcursa in intervalul de 2 minute)
Slide 21-

În urma ședințelor de kinetoterapie, pacienta I.C. a obținut o îmbunătățirea a mobilității articulare pe toate mișcările articulațiilor membrului inferior, remarcându-se mai ales mișcarea de flexie a genunchiului, activă, de la 60° la 80°.
Slide 22-

ppt slide no 22 content not found
Slide 23-

ppt slide no 23 content not found
Slide 24-

Testarea inițială și finală pentru cadența (pași/min), lungime pas, distanța parcursă (2min) fără sprijin Testarea cadenței a fost calculată cu ajutorul pedometrului, pacienta I.C. a obținut inițial 46 de pași/minut iar la testarea finală aceasta a realizat un progres de 22 de pași în plus, executând 68 de pași/minut. La testarea inițială, lungima pasului pacientei măsura 38 de cm iar în final, acesta era de 45 de cm. Distanța parcursă de pacient în 2 minute, fără sprijin a fost de 20 de metrii la testarea inițială, în final aceasta parcurgând 31 de metrii.
Slide 25-

Testingul muscular pentru mișcarea de flexie, respectiv extensie a șoldului
Slide 26-

Testingul muscular pentru mișcarea de flexie a genunchiului
Slide 27-

CONCLUZII În urma cercetării efectuate , am ajuns la concluzia că accidentul vascular cerebral reprezintă una din principalele cauze de morbiditate dar și de dizabilitate pe termen lung in Europa, de aceea programul de recuperarea are un rol foarte important, iar inițierea cât mai precoce a acestuia poate fi decisivă în reabilitarea pacientului. Prin progresul obținut, putem concluziona că programul terapeutic de recuperarea parcurs de pacienta I.C. a fost unul benefic, atât pentru starea de sănătate fiziă a pacientei cât și asupra stării psihice, prin reinserția socio-profesională. Ipoteza a fost confiramtă prin: creșterea mobilității articulare, creșterea forței musculare, îmbunătățirea echilibrului, reeducarea mersului și nu în ultimul rând independența în desfășurarea ADL-urilor.
Slide 28-

Bibliografie Albu, C. et al., (2006), Psihomotricitatea, Iași, Institutul European.. Arseni, C., Popoviciu, L., Pascu,I., (1985), Bolile vasculare ale creierului și măduvei spinării – Accidente vasculare hemoragice, Editura Academiei Republicii Socialiste România. Balint, T., (2007), Evaluarea aparatului locomotor, Iași, Editura Tehnopress. Comes, L., (1996), Accidentul vascular cerebral ischemic Profilaxie și tratament medical, , Cluj-Napoca, Editura Dacia. Cordun, M., (1998), Kinetoterapia medicală, București, Editura Axa. Cordun, M., (2009), Kinantropometrie, București, Editura Cd Press. Chirazi, M.; Renato, P., (2015), Metode de cercetare științifică în educație fizică și sport, 2015, Iași. Drosescu, P., (2004), Anatomia aparatului locomotor, Iași, Editura Pim. Drosescu, P., (2005), Biomecanica aparatului locomotor, Iași, Editura Tehnopress. Epuran, M., (2008), Metodologia cercetării activităților corporale, Bucuresti, Editura Fest.
Slide 29-

11. Gavrila,V., Babeti,A., Kronbauer, C., Tandara, L., (2009), Managementul etapizat al pacientului cu accident vascular cerebral, , Timișoara. 12. Hodorcă, R., (2017), Metode și tehnici în Kinetoterapie, Iași, Editura Pim. 13. Iaroslav Kiss, Fizio-Kinetoterapia și recuperarea medicală, 2002, București, Editura Medicală. 14. Kreindler A., Voiculescu V., (1957), Anatomia-fiziologia clinică a sistemului nervos central, , București, Editura Academia R.P.R.. 15. Neculăeș,M., et. al., Măsurare și evaluare în kinetoterapie- Note de curs, Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iași, Facultatea de Educație Fizică și Sport. 16. Neculăeș, M., Lucaci, P., Bazele generale ale kinetoterapiei- note de curs, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Facultatea de Educație Fizică și Sport. 17. Perrin, T. (2005), The role of the occupational therapist, Editura Psychiatry. 18. Pendefunda, L., ( 2010), Managementul Maladiilor Neurologice, Iași, Editura Junimea. 19. Simionescu, N., (1997), Practica diagnosticului Accidentului vascular cerebral prin tomografie computerizată, București, Editura Infomedica. 20. Scutelnicu,D., (2001), Accidente vasculare cerebrale-Etiologii particulare, Timișoara, Editura Mirton.
Slide 30-

Vă mulțumesc pentru atenție !