Download Free Medical Insertia in campul muncii al kinetoterapeutului din PowerPoint Presentation

Insertia in campul muncii al kinetoterapeutului din PowerPoint Presentation

DOWNLOAD MEDICAL POWERPOINT PRESENTATION

About This Presentation

Description : Insertia in campul muncii al kinetoterapeutului din.

Tags : Insertia, campul muncii, kinetoterapeutului din

Published on : Jun 27, 2021 | Views : 1213 | Downloads : 1

Shareable Url :

Embed Code :

Comment

Transcript

Slide 1-

INSERTIA IN CAMPUL MUNCII AL KINETOTERAPEUTULUI DIN romania COORDONATOR ȘTIINȚIFIC: CONF. UNIV. DR. LUCIAN POPESCU Student: Florea Roxana Teodora
Slide 2-

CUPRINS 1. Argumentarea alegerii temei 2. Responsabilitatilekinetoterapeutului 3. Exercitarea profesiunii de kinetoterapeut- Dispozitii generale 4. Nedemnităţi şi incompatibilităţi 5. Surse de informare pentru obtinerea unui loc de munca 6. Concluzie 7. Bibliografie
Slide 3-

Am ales sa abordez aceasta tema, pentru a evidentia ce presupune meseria de kinetoterapeut, care este procesul ce trebuie parcurs de fiecare pentru a-si putea exercita meseria de kinetoterapeut, avantajele si dezavantajele pe care ni le aduce dar si modul de inserare in campul muncii. Inserția profesională a absolvenților de învățământ superior este o temă care ar trebui abordata si discutata din ce in ce mai mult .Avand in vedere ca somajul are o rata destul de ridicata în rândul tinerilor, fac ca problema inserției profesionale a absolvenților să ocupe un loc important pe agenda politicilor în domeniul educației universitare.
Slide 4-

Principalul scop al educației și al formării profesionale a copiilor, a tinerilor și a adulților este de a forma un ansamblu mutifuncțional și transferabil de cunoștințe, deprinderi, aptitudini, necesare pentru o împlinire și dezvoltarea personală, integrarea socială, ocuparea unui loc de muncă și participarea la funcționarea și dezvoltarea unei economii durabile
Slide 5-

Responsabilitatea kinetoterapetului. - sa înteleaga responsabilitatile legale si consideratiile etice ale practicii profesionale; - sa se conformeze regulilor de conduita profesionala, publicate de Confederatia Mondiala de kinetoterapie si de asociatiile nationale de kinetoterapie /forurile oficiale; - sa se angajeze în dezvoltarea profesionala continua, în vederea dezvoltarii competentelor practice si a mentinerii acreditarii profesionale; - sa participe la dezvoltarea continua a profesiei; - sa recunoasca semnificatia eficacitatii clinice în practica kinetoterapiei.
Slide 6-

Exercitarea profesiunii de kinetoterapeut- Dispozitii generale Art. 2. – Profesiunea de kinetoterapeut are ca scop promovarea cunoştinţelor medicale de kinetoterapie pentru asigurarea stării de bine fizic a individului şi a populaţiei în general, prevenirea incapacităţilor, a limitelor funcţionale şi a dizabilităţilor la individul cu risc de comportament motor alterat, datorate unor factori medicali de stres socio-economic sau situaţiilor din viaţa de zi cu zi şi furnizează mijloace pentru recuperarea sistemelor corpului, esenţiale pentru mişcare, pentru asigurarea potenţialului maximal al anumitor funcţii, minimalizarea incapacităţilor, a limitărilor funcţionale şi a dizabilităţilor.
Slide 7-

Art. 3. – (1) În exercitarea profesiunii, kinetoterapeutul trebuie să dovedească devotament, corectitudine, disponibilitate şi respect faţă de fiinţa umană. (2) Kinetoterapeutul nu este funcţionar public în timpul exercitării profesiunii de kinetoterapeut, prin natura umanitară şi liberală a acesteia. 3 Art. 4. – (1) Kinetoterapeutul este absolventul licenţiat al unei instituţii de învăţământ superior de profil, acreditată potrivit legii, fiind specializat în acordarea asistenţei kinetice, profilactice şi de recuperare motorie.
Slide 8-

Art. 5. – Profesiunea de kinetoterapeut poate fi exercitată, pe teritoriul României, de către persoanele prevăzute la art.1, care îndeplinesc următoarele condiţii: a) deţin un titlu oficial de calificare de kinetoterapeut sau licenţiat în educaţie fizică şi sport cu practică în domeniul culturii fizice medicale; b) nu se găsesc în vreunul dintre cazurile de nedemnitate sau incompatibilitate prevăzute de prezenta lege; c) sunt membri ai Ordinului Kinetoterapeuţilor din România; d) sunt apţi din punct de vedere medical pentru exercitarea profesiunii de kinetoterapeut.
Slide 9-

Nedemnităţi şi incompatibilităţi –Este nedemn de a exercita profesiunea de kinetoterapeut : a) kinetoterapeutul care a fost condamnat definitiv pentru săvârşirea cu intenţie a unei infracţiuni contra umanităţii sau vieţii, în împrejurări legate de exercitarea profesiunii şi pentru care nu a intervenit reabilitarea; b) kinetoterapeutul căruia i s-a aplicat pedeapsa interdicţiei de a exercita profesiunea, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească sau disciplinară. -Exercitarea profesiunii de kinetoterapeut este incompatibilă cu: a) profesiunile reglementate din sectorul sanitar precum şi oricare profesiune sau ocupaţie de natură a aduce atingere demnităţii profesionale de kinetoterapeut sau bunelor moravuri, conform Codului de deontologie a profesiunii de kinetoterapeut; b) starea de sănătate necorespunzătoare cu profesiunea, atestată prin certificat medical, potrivit legii; c) folosirea cu bună ştiinţă a cunoştinţelor profesionale în defavoarea sănătăţii bolnavului sau în scop criminal.
Slide 10-

Problemele identificate la nivel de incluziune socială a tinerilor: - o insuficientă dezvoltare şi valorificare a parteneriatelor dintre şcoală şi întreprindere/comunitate locală în fundamentarea planului de învăţământ (curriculei), în activităţile educaţionale şi în dezvoltarea de programe de tranziţie de la şcoală la locul de muncă; - absenţa studiilor sistematice de prospectare şi prognozare a pieţei muncii; - o insuficienta dezvoltare a sistemelor de monitorizare a inserţiei absolvenţilor.” Referitor la momentul intrării pe piaţa muncii, părerile sunt împărţite: pe de o parte sunt cei care consideră că este necesar să se angajeze încă din timpul facultăţii pentru un plus de experienţă,pe de altă parte sunt tinerii care văd intrarea pe piaţa muncii ca momentul definirii traseului profesional, luând în considerare obţinerea unui job doar în momentul finalizării studiilor
Slide 11-

CUM GASIM UN LOC DE MUNCĂ? În ceea ce privesc oportunităţile de angajare pe care tinerii le au în această perioadă, fie că privim dintr-o perspectivă teoretică a celor care nu sunt încă angajaţi sau dintr-una practică, pragmatică, acelor care momentan lucrează, părerea unanim acceptată este că un job care să corespundă cerinţelor dar şi pregătirii profesionale se găseşte din ce în ce mai greu. Dacă la nivel structural piaţa forţei de muncă cu fluctuaţiile cauzate de criza economică setează aceleaşi condiţii (locuri de muncă puţine, salarii mici, instabilitate etc.) în vederea angajării, pentru toţi tinerii, la nivel individual, dificultăţile în găsirea unui loc de muncă ţin foarte mult de experienţa pe care aceştia o au pe piaţa muncii. Astfel, persoanele din grupul A, se confruntă cu probleme la angajare mai cu seamă din lipsa experienţei în câmpul muncii. De asemenea, lipsa unui job anterior nu ar fi o problemă dacă curricula universitară ar acoperi deficitul de cunoştinţe şi activităţi practice din educaţie şi sistemul universitar românesc ar fi corelat cu cerinţele pieţei muncii.
Slide 12-

SURSE DE INFORMARE PENTRU OBŢINEREA UNUI LOC DE MUNCĂ Indiferent de statutul ocupaţional (angajat/neangajat), în ceea ce privesc sursele de informare pentru obţinerea unui loc de muncă, tinerii sunt mai degrabă orientaţi în a se descurca singuri (căutare pe internet, ziare, târguri de profil, relaţii/ cunoştinţe sau direct la firma angajatoare)şi mai puţin dispuşi să apeleze la instituţiile de profil/agenţii de plasare a forţei de muncă. Tot mai mulţi absolvenţi de facultate se găsesc în poziţia de a nu avea un loc de muncă, fie pentru că acestea sunt pentru necalificaţi (şi mai mult persoane fără studii superioare), fie pentru că pregătirea lor este una teoretică, iar lipsa de experienţă îi defavorizează din start. Existenţa centrelor de consiliere vocaţională este percepută ca o nevoie, dar opiniile diferă în ceea ce priveşte instituţiile care ar trebui să le găzduiască. Şcolile sunt instituţiile cel mai des menţionate în care ar trebui să existe astfel de centre; mai mult, a fost identificată chiar necesitatea unei propuneri legislative care să prevadă obligativitatea funcţionării în fiecare unitate de învăţământ a unui birou de consiliere vocaţională/ profesională.
Slide 13-

CONCLUZIE Consider ca aceasta tema este o problema de actualitate si ar trebui sustinuta ideea de creare a organizatiilor si cluburilor specifice pentru ajutarea tinerilor la inserarea in campul muncii, la alegerea corecta a domeniului de activitate pe care urmeaza sa il parcurga. Tinerii trebuie incurajati si ajutati sa isi gaseasca un loc de munca care sa le satisfaca nevoile aproape in totalitate. Cu cat aceasta problema este abordata mai preventiv, abandonul scolar, universitar va scadea, astfel numarul studentilor care nu se regasesc in domeniul ales va fi in scadere.
Slide 14-

Bibliografie: 1. ALBU, C., Ghergut, A., Albu (2007) , Dictionar de kinetoterapie, Editura Polrom. 2. Cârligeanu, V. (2001), Kinetoterapia o arta a miscarii si a vindecarii, Cluj-Napoca., Editura Todesco. 3. Cotoman, R., (2006), Kinetoterapie (Metodica desfasurarii activitatii practice), Bucuresti, Editura Fundatiei Romania de Maine. 4. Baciu C. și colab., 1981, Kinetoterapie pre - și post operatorie, București, Editura Sport – Turism 5. http://www.cdep.ro/proiecte/2003/500/80/7/cd587_03.pdf