Download Free Medical Accident Vascular Cerebral PowerPoint Presentation

Accident Vascular Cerebral PowerPoint Presentation

DOWNLOAD MEDICAL POWERPOINT PRESENTATION

About This Presentation

Description : A stroke is caused by damage to a portion of the brain resulting from loss of blood supply due to a blood vessel spasm, clot or rupture.

Tags : nutritie,Accident Vascular Cerebral,AVC,stroke,brain,brain damage,blood vessel

Published on : Jun 03, 2023 | Views : 1222 | Downloads : 2

Shareable Url :

Embed Code :

Comment

Transcript

Slide 1-

Accident Vascular Cerebral AVC
Slide 2-

ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL Un accident vascular cerebral (ACV) este cauzat de leziuni la o porțiune a creierului rezultată din pierderea aportului de sânge din cauza unui spasm al vasului de sânge, cheag sau ruptură. Sporadic pot apărea accidente vasculare cerebrale, dar majoritatea au o componentă genetică, poligenică. Unele persoane se pot recupera complet, iar altele pot fi grav afectate sau pot chiar să decedeze. Optzeci la sută din accidente vasculare cerebrale sunt ischemice.
Slide 3-

AVC Ischemia (din limba greacă ischein = a reținere, subțiere, haema = sânge), în medicină este un deficit local de sânge datorată diminuării de sânge arterial în țesuturile afectate. Ischemia se datorează unui obstacol în calea circulației arteriale care are ca efect un deficit de sânge și glucoză necesare metabolismului celular Atacurile ischemice tranzitorii sunt episoade scurte sângerare intracraniana provocată de cheag sau o embolie; 10% dintre acești pacienți vor avea a AVC în următorul an.
Slide 4-

Factori de risc Hipertensiune arterială Fumat Diabet zaharat Fibrilație atrială Utilizarea contraceptivelor orale
Slide 5-

Simptome înainte de un AVC Amorțeală sau slăbiciune bruscă a feței, brațului sau piciorului, în special pe o parte a corpului Confuzie bruscă, probleme de vorbire sau de înțelegere Dificultate bruscă de a vedea cu unul sau ambii ochi Probleme bruște la mers, amețeli, pierderea echilibrului sau a coordonării Cefalee severă bruscă, fără cauză cunoscută
Slide 6-

Simptome în urma unui AVC Inconștiență, paralizie și alte probleme poate apărea în funcție de localizarea și întinderea creierului deteriorat AVC-ul stânga afectează cel mai frecvent vederea și auzul, inclusiv capacitatea de a vedea unde sunt puse alimentele pe o farfurie sau tava. Pacienți cu AVC în emisferă dreaptă, bilaterală sau trunchiul cerebral au probleme semnificative cu hrănirea și înghițirea mâncării; apar și probleme de vorbire.
Slide 7-

Tipare alimentare benefice și dezavantajoase Un tipar alimentar cu aporturi mari de carne roșie procesată, cerealele rafinate, dulciurile și deserturile pot crește riscul de accident vascular cerebral, în timp ce o dietă mai bogată în fructe și legume, pește și cerealele integrale pot proteja împotriva accidentului vascular cerebral. Aportul de crucifere și legumele cu frunze verzi, citricele și carotenoidele par a avea rol protector.
Slide 8-

În rândul persoanelor în vârstă, consumul de ton sau alt tip de pește la grătar sau copt este asociat cu riscuri mai mici de AVC, în timp ce consumul de pește prăjit este asociat cu un risc mai mare de AVC (Mozaffarian et al, 2005). Atât peștele cât și acizii grași omega-3 par să prevină accidentele vasculare cerebrale.
Slide 9-

Vitamina E influențează activitatea enzimei PKC, PP2 A, COX-2, 5-lipooxigenază, sintetaza oxidului nitric, NADPH-oxidaza, superoxid dismutaza si fosfolipaza A2 și modulează expresia genelor. Nivelurile de vitamina C tind să fie mai scăzute în rândul pacienților cu AVC, probabil din cauza relației cu inflamația și stresul oxidativ.
Slide 10-

Scăderea valorii crescute a tHcy seric este, de asemenea, importantă. Homocistinuria este o tulburare metabolică ce pune viața în pericol și duce la AVC. Deficitul de folat și hiperhomocisteinemia cresc leziunile oxidative pe ADN și dimensiunea leziunii ischemice la pacienții cu AVC (Endres et al, 2005). Aportul de folați, vitaminele B6 și B12 trebuie menținute în grupuri cu risc ridicat.
Slide 11-

Alimentație enterală Tratament nutrițional inițial: Nimic pe cale orală (NPO) cu lichide intravenoase timp de 24-48 de ore. Se evită suprahidratarea. Poate fi necesară hrănirea cu sondă, în special gastrostomă sau jejunostomă. Dacă pacientul este în comă și hrănirea se realizează enteral, este necesar ca patul să fie ridicat la cel puțin 30 –45 grade în timpul hrănirii pentru a preveni aspirația.
Slide 12-

Alimentație orală normală Recuperare: la pacienții care nu au dificultăți de glutiție se preferă alimentația orală, normală Se asigură un aport energetic adecvat pacientului, de la 25–45 kcal/kg și 1,2–1,5 g proteine/kg în funcție de starea pacientului, de scăderea în greutate sau masă musculară La persoanele cu probleme minore de disfagie, pentru a reduce riscul de sufocare se prepară lichide mai groase, pireuri, supe creme și se începe mereu cu cantități mici și mese mai dese
Slide 13-

Alimentația în disfagie minoră Se evită alimentele care provoacă sufocare: alimente uscate, fibrose, cu o textură mai greu de înghițit, pește care nu este dezosat, alimente lipicioase ex.untul de arahide sau bananele, bauturi excesiv de dulci, tarte de fructe care influențează saliva, pâinea cu piure. Cantitatea de acizi grași saturați și trans ar trebui să fie de 10% din totalul caloriilor, iar aportul de colesterol alimentar trebuie să fie de 300 mg/zi. Este recomandat și util să se reducă cantitatea de grăsime cu 20–25% și cantitatea de sare
Slide 14-

Recomandări nutriționale Înlocuiți grăsimile saturate cu surse mononesaturate: mai mult ulei de măsline, soia sau canola și nuci, migdale, macademia, nuci pecan și fistic. Nucile conțin acid alfa linolenic; migdalele sunt bune sursă de vitamina E. Nucile conțin și flavonoide, fenoli, steroli, saponine, acid elegiac, acid folic, magneziu, cupru, potasiu și fibre. Dieta mediteraneană: înlocuirea grăsimilor saturate cu fructele și legumele (Spence, 2006).
Slide 15-

Lactatele s-a observat că au un efect negativ asupra anumitor afecțiuni cardiovasculare Se crește cantitatea de potasiul pentru a reduce riscul de accidente vasculare cerebrale suplimentare. Evitați utilizarea diureticelor care scad nivelul de potasiu sau la pacienți cu boală renală în stadiu terminal. cantități care să satisfacă cel puțin cerințele minime zilnice. Se recomandă folosirea planului DASH
Slide 16-

Lichidele trebuie administrat în cantitate suficientă dacă sunt tolerate, 30 ml/kg și se crește treptat până la 35 ml/kg dacă apare deshidratarea. Băuturile se dau la finalul mesei pentru a crește aportul de alimente solide la pacienții care au satietate precoce sau obosesc luând masa. Dieta ar trebui să furnizeze fibre adecvate Vitamina C în exces poate acționează ca un pro-oxidant. Flavonoidele precum sucul de struguri, ceaiul verde și vinul roșu sunt utile dacă pacientul poate tolera lichide subțiri.
Slide 17-

Interacțiuni cu medicația Inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei/blocanții receptorilor de angiotensină pot provoca diaree sau tulburări gastrointestinale. Atacand, Teveten, Avapro, Cozaar, Benicar, Micardis, sau Diovan ar trebui să fie utilizate cu un conținut scăzut de sodiu, calorii scăzute. Ele pot provoca anemie sau hiperkaliemie. Anticoagulante utilizate pentru prevenirea tromboembolismului, cum ar fi warfarina (Coumadin), necesită un control al cantității de vitamină K. Se monitorizează suplimentele care conțin vitaminele A, C și E împreună cu medicația pacienților din cauza potențialelor efecte secundare.
Slide 18-

Se evită dong quai, schinduf, picnic, usturoi excesiv, ghimbir, gingko și ginseng. • Aspirina este adesea folosită pentru a preveni viitoarele accidente vasculare cerebrale deoarece subțiază sângele. Se va monitoriza pentru sângerarea gastrointestinală sau pierderile de sânge oculte. Aspirina este mai sigură decât warfarina și la fel de eficientă pentru tratarea arterelor blocate din creier (Koroshetz, 2005).
Slide 19-

Sucul de grepfrut scade metabolismul medicamentelor în intestin (prin inhibiția P450-CYP3A4) și poate afecta medicamentele până la 24 de ore mai târziu. Evitați administrarea cu alprazolam, buspirona, cisapridă, ciclosporină, statine, tacrolimus și multe altele. Produsele care conțin fenilpropanolamină (PPA) sunt un risc de AVC. Statine (Lipitor, Lescol, Mevacor, Pravachol, Crestor, și Zocor) sunt prescrise în mod obișnuit și pot provoca greață, durere abdominală și alte efecte GI. Nu se iau cu suc de grepfrut sau sunătoare. Se monitorizează enzimele hepatice Se pot folosi suplimente cu efect laxativ, suplimente de fibre, diureticele dar se epuizează potasiul și trebuie monitorizat
Slide 20-

Coenzima Q10 nu trebuie utilizată cu gemfibrozil, TCA, sau warfarină. Coenzima Q10 poate acționa similar cu vitamina K. Niacina (acidul nicotinic) nu trebuie luată împreună cu statine, medicamente antidiabetice și carbamazepină din cauza riscurilor potențial grave de miopatie și alterare a glucozei Doze mari de vitamina E nu trebuie luate cu warfarină din cauza posibilei sângerări crescute. Se evită dozele mai mari de 400 UI/zi.
Slide 21-

Bibliografie Sylvia Escott-Stump, Nutrition and Diagnosis-Related Care, American Dietetic Association, 2012 Endres M, et al. Folate deficiency increases postischemic brain injury. Stroke. 36:321, 2005. Goldstein LB, et al. Primary prevention of ischemic stroke: a guideline from the American Heart Association/American Stroke Association Stroke Council: cosponsored by the Atherosclerotic Peripheral Vascular Disease Interdisciplinary Working Group; Cardiovascular Nursing Council; Clinical Cardiology Council; Nutrition, Physical Activity, and Metabolism Council; and the Quality of Care and Outcomes Research Interdisciplinary Working Group. Circulation. 113:e873, 2006. Gschwendtner A, et al. Sequence variants on chromosome 9p21.3 confer risk for atherosclerotic stroke. Ann Neurol. 65:531, 2009. Koroshetz W. Warfarin, aspirin, and intracranial vascular disease. N Engl J Med. 352:1368, 2005. Mozaffarian D, et al. Fish consumption and stroke risk in elderly individuals: the cardiovascular health study. Arch Intern Med. 165:200, 2005. Robinson JG, Maheshwari N. A “poly-portfolio” for secondary prevention: a strategy to reduce subsequent events by up to 97% over five years. Am J Cardiol. 95:373, 2005. Spence JD. Nutrition and stroke prevention. Stroke. 37:2430, 2006. Xu X, et al. Meta-analysis of genetic studies from journals published in China of ischemic stroke in the Han Chinese population. Cerebrovasc Dis. 26:48, 2008.