Download Free Medical Alzheimer Disease PowerPoint Presentation

Alzheimer Disease PowerPoint Presentation

DOWNLOAD MEDICAL POWERPOINT PRESENTATION

About This Presentation

Description : Alzheimer's disease is a progressive degenerative disease of brain that occurs mainly in the elderly, causing an increasing deterioration of the functions of knowledge of the brain, with the loss of the intellectual abilities of the individual and the social value of his personality, associated with behavioral disorders, which achieves the state known below the name of dementia.

Tags : alzheimer,Alzheimer disease,behavioral disorders,brain disease

Published on : Oct 10, 2021 | Views : 2762 | Downloads : 6

Shareable Url :

Embed Code :

Comment

Transcript

Slide 1-

Alzheimer Disease
Slide 2-

Boala Alzheimer este o afecţiune degenerativă progresivă a creierului care apare mai ales la persoane de vârstă înaintată, producând o deteriorare din ce în ce mai accentuată a funcţiilor de cunoaştere ale creierului, cu pierderea capacităţilor intelectuale ale individului şi a valorii sociale a personalităţii sale, asociată cu tulburări de comportament, ceea ce realizează starea cunoscută sub numele de demență .Boala şi modificările organice din creier care o însoţesc au fost descrise pentru prima dată de Alois Alzheimer , psihiatru şi neuropatolog german. Această boală reprezintă forma cea mai comună de declin mintal la persoanele în vârstă şi a devenit tot mai frecventă o dată cu creşterea longevităţii.
Slide 3-

Aceasta forma de dementa poarta numele medicului german Alois Alzheimer care a identificat pentru prima data in 1907 aceasta forma comuna de dementa in cel putin 50% din cazuri. Acest proces progresiv degenerativ general poate sa debuteze la varsta a 2-a (tipul presenil), dar cel mai des are debutul in jurul varstei de 65 de ani. Frecventa bolii creste marcant la persoanele cu varsta cuprinsa intre 75 si 85 de ani.
Slide 4-

Cauze şi mecanisme de producere Nu se cunoaşte cu siguranţă cauza care provoacă boala. Cateva din deteriorarile produse la nivelul anumitor zone ale creierului sunt legate de pierderea de mesageri chimici ai neuronilor (neurotransmitatori) in principal acetilcolina, ce permit neuronilor sa functioneze normal. Factori de risc - Vârsta înaintată este factorul de risc cel mai important, dar nu există nicio dovadă că boala Alzheimer ar fi cauzată de procesul biologic de îmbătrânire. - Factori nocivi pentru aparatul cardio-vascular: diabetul, hipertensiunea arterială, nivel crescut de colesterol, fumatul (presupunerea că nicotina ar fi protectivă împotriva bolii Alzheimer s-a dovedit nefondată, nicotina fiind una din cauzele aparitiei bolii). - Nivel crescut de homocisteină în sânge, asociat cu un nivel scăzut de vitamină B12 şi acid folic. - Expunerea la metale uşoare (de ex. deodoranţi cu aluminiu), presupunere care nu este unanim acceptată. Aluminiul, cu efecte neurotoxice, se găseşte adesea în cantităţi mari în creierele bolnavilor decedaţi cu demenţă Alzheimer, dar nu se poate dovedi o relaţie cauzală. - Traumatisme cranio-cerebrale repetate grave. - Unele bacterii (Chlamidii) şi unele virusuri (slow-virus) ar favoriza formarea de plăci senile.
Slide 5-

Factori genetici Există cazuri ereditare rare cauzate de prezenţa unei gene dominante în unele familii. Se apreciază că persoanele având o rudă de gradul I care suferă de boala Alzheimer se află în risc teoretic absolut de 26% până la 45% de a face boala, decât persoanele care nu o rudă bolnavă Boala Alzheimer este în legătură cu cromozomii 1, 14 şi 21 (trisomia 21 reprezintă cauza sindromului Down, cunoscut şi ca idioţie mongoloidă), dar este posibil să existe şi alte legături cromozomiale. Thomas Arendt şi colaboratorii de la Institutul "Paul-Flechsig für Hirnforschung" din Leipzig au constatat recent ( în 2010) că deja în copilărie ar exista modificări în creier, care ar indica probabilitatea apariţiei mai târziu a bolii Alzheimer. Creierul acestor persoane conţine un număr crescut de celule hiperploide (celule cu mai multe perechi de cromozomi în diverse combinaţii), care ar contribui la moartea celulară în creierul bolnavilor cu morbul Alzheimer.
Slide 6-

Manifestarea cea mai caracteristică a bolii este demenţa cu caracter progresiv. Pierderea memoriei este de cele mai multe ori primul semn îngrijorător al bolii Alzheimer. Exemple de pierdere normala de memorie includ uitarea: - unor parti din anumite experiente - locului unde este parcata masina - evenimentelor din trecutul indepartat - numelui unei persoane, dar care revine in minte mai tarziu - locului unde s-au pus anumite obiecte, de exemplu cheile de la masina Exemple ale pierderii memoriei cauzata de boala Alzheimer includ uitarea : - unei experiente in totalitate - interpretarii ceasului sau condusul masinii - evenimentelor recente, de genul uitarea faptului ca a lasat aragazul deschis - unei persoane in totalitate Manifestari clinice
Slide 7-

Tulburări de memorie: dificultatea de a-şi reaminti informaţii anterior învăţate şi imposibilitatea de a acumula informaţii noi. Primele care se pierd sunt evenimentele recente, în timp ce amintirile vechi pot fi conservate. Tulburări de vorbire: bolnavul nu îşi mai găseşte cuvintele, chiar pentru noţiuni simple. Incapacitatea de a efectua diferite activităţi motorii coordonate: bolnavul "nu mai ştie" cum să se îmbrace adecvat, cum se descuie uşa cu cheia etc. Imposibilitatea de a recunoaşte, identifica şi denumi obiecte uzuale. Tulburări ale funcţiilor de organizare a activităţilor zilnice, incapacitatea de a lua decizii. Probleme legate de gândirea abstractă, tulburări de calcul, dezorientare temporală şi spaţială, pierderea iniţiativelor. False recunoaşteri: la început dificultate în recunoaşterea fizionimiilor cunoscute, urmată de identificări eronate, care pot provoca stări de anxietate. Aceste simptome se caracterizează printr-un debut gradat, bolnavul dezvoltă anumite strategii pentru a-şi disimula dificultăţile, pentru un anumit timp îşi păstrează o "faţadă" înşelătoare, declinul însă se agravează progresiv. Simptome cognitive
Slide 8-

Agitaţie şi agresivitate fizică sau verbală. Tulburări psihotice: halucinaţii, de obicei vizuale, idei delirante(de persecuţie, de gelozie, de abandon etc.). Tulburări ale dispoziţiei afective: în principal depresie şi anxietate, mai rar stări de euforie exagerată. Tulburări ale comportamentului alimentar: reducere sau creştere exagerată a apetitului, alimentaţie neîngrijită, ingerare de substanţe non-alimentare. Dezinhibiţie sexuală: comentarii pe teme sexuale, gesturi obscene, mai rar agresivitate sexuală. Incontinenţă urinară şi pentru materii fecale, satisfacerea nevoilor fiziologice în locuri neadecvate sau în prezenţa altor persoane. Simptome non-cognitive
Slide 9-

Simptomele psihotice Ideile delirante sunt convingeri, idei false, de nezdruncinat, în care pacientul crede indiferent de dovezile contrare care i se aduc. Cele mai frecvent întâlnite sunt: ideea că persoanele din jur vorbesc despre pacient; idei de furt, bolnavul este convins că lucrurile îi sunt furate sau ascunse; de multe ori, astfel de convingeri apar că urmare a tulburărilor de memorie (pacientul uită complet unde și-a pus lucrurile și îi acuză pe ceilalți că i le-a luat); chiriaşul fantomă - ideea că în casă mai locuiesc și alte persoane poate să apară din cauza halucinațiilor vizuale reprezentând oameni;
Slide 10-

convingerea pacientului că este persecutat, că i se vrea răul; idei de abandon - bolnavul crede că urmează să fie părăsit de familie, alungat din propria casă; există însă și situații care asemenea idei au o bază reală (este vorba despre cazurile de abuz al vârstnicilor); idei delirante de gelozie - convingerea că soțul/soția are o legătură extraconjugală; ele pot să apară și datorită halucinațiilor vizuale (bolnavul vede oameni străini în casă).
Slide 11-

Asociatia pentru bolnavii cu Alzheimer a identificat 10 semne de avertizare pentru boala Alzheimer Acestea sunt: - pierderi de memorie, ca uitarea informatiilor memorate recent, nume sau numere de telefon - dificultati in indeplinirea indatoririlor, ca prepararea unei mese - tulburari de limbaj, uitarea unor cuvinte sau substituirea cuvintelor neobisnuite - dezorientare temporo-spatiala, uitarea adresei - tulburari de judecata, ca imbracarea cu haine nepotrivite pentru vremea respectiva - probleme cu gandirea abstracta, ca imposibilitatea de interpretare a numerelor - punerea anumitor obiecte in locuri neobisnuite, de exemplu fierul de calcat in frigider sau ceasul in bolul de zahar - tulburari ale dispozitiei, ca modificari rapide a le starii de spirit de la calm la plans si apoi la furie aparent fara motiv - modificari ale personalitatii, de la confuzie, suspiciune, teama la dependenta de un membru al familiei - lipsa initiativei manifestata prin somnolenta continua, vizionarea la televizor toata ziua si refuzarea efectuarii activitatilor zilnice obisnuite.
Slide 12-

Boala Alzheimer progresează în timp, dar rapiditatea agravării depinde de la o persoană la alta. Unele persoane pot avea manifestări minime până în fazele tardive ale bolii, alte persoane pierd capacitatea de a efectua activităţi zilnice deja într-o fază precoce a bolii. Nu există până în prezent posibilitatea unei vindecări. O persoană afectată de boala Alzheimer trăieşte în medie 8 - 10 ani de la apariţia primelor simptome, dacă nu intervin alte cauze intercurente de moarte. Evoluţia bolii este împărţită în mod convenţional în trei faze: 1. Faza inițială 2. Faza intermediră 3. Faza avansată (tardivă) 1. Faza iniţială - pierdere a orientării - pierderea capacităţii de a iniţia anumite activităţi - neadaptare la situaţii noi şi nefamiliare - reacţii întârziate şi capacitate de memorare încetinită - tulburări de judecată, decizii greşite - dificultăţi în utilizarea banilor - tulburări de dispoziţie afectivă, iritabilitate, nelinişte Evoluţie şi prognostic
Slide 13-

2. Faza intermediară - probleme în recunoaşterea persoanelor familiare - dificultăţi la citit, scriere şi calcul - greutăţi în a se îmbrăca singur - probleme de gândire logică - tulburări de dispoziţie accentuate, ostilitate faţă de persoane apropiate - pierderea orientării temporale - suspiciuni nejustificate, idei de persecuţie, gelozie, urmărire - necesitatea unei supravegheri şi îngrijiri permanente 3. Faza avansată (tardivă) - pacienţii nu-şi mai amintesc că trebuie să se spele, să se îmbrace, să meargă la toaletă - pierd abilitatea de a mesteca alimentele, de a înghiţi, uită că au mâncat deja şi pretind să li se servească din nou masa - dificultăţi în păstrarea echlibrului, dificultăţi de mers - stări confuzive, uneori cu agitaţie, în special noaptea - pierderea capacităţii de a comunica prin cuvinte - pierderea controlului vezicii urinare sau intestinal (incontinenţă pentru urină şi fecale)
Slide 14-

La examenul macroscopic (cu ochiul liber) creierul arată o reducere accentuată a volumului, datorită atrofiei scoarţei cerebrale (Atrofie corticală) cu micşorarea circumvoluţiilor cerebrale (pliurile creierului), predominant în regiunile frontală, parietală şi temporală, lărgirii şanţurilor dintre circumvoluţiuni, a cisternelor cerebrale şi a ventriculilor cerebrali (hidrocefalie externă şi internă). Examenul microscopic pune în evidenţă , în special prin folosirea unei tehnici speciale de colorare cu impregnare argentică, leziuni caracteristice, observate şi descrise deja de Alzheimer: 1. Plăcile senile vizibile printre celulele nervoase (neuroni) din creier. Plăcile senile conţin o acumulare de beta-amiloid, care este un fragment dintr-o proteină pe care organismul o produce în mod normal (proteina precursoare a amiloidului - beta-APP). În cazul unei persoane sănătoase, aceste fragmente de proteine sunt degradate şi eliminate, în boala Alzheimer ele se acumulează în special la terminaţiile presinaptice ale neuronilor, formând plăci insolubile şi împiedicând astfel transmiterea influxului nervos de la un neuron la altul. 2. Degenerescența neurofibrilară constă in formarea în interiorul neuronului a unor fascicole dense de fibre dispuse ca niște ghemuri. 3. Degenerescența granulo-vacuolară în citoplasma neuronilor apar vacuole ce conțin granule de natură încă neprecizată Modificări morfologice în creier
Slide 15-

În stânga aspect normal; în dreapta plăci senile şi degenerare neurofibrilară Plăci senile în scoarţa cerebrală a unui pacient cu boala Alzheimer - forma presenilă Plăci senile văzute la microscop (impregnare argentică) Degenerare neurofibrilară a neuronilor (impregnare argentică] Aceste modificări determină progresiv moartea unui număr din ce în ce mai mare de neuroni, în special în structurile importante pentru activităţile cognitive: scoarţa frontală, hipocampul, nucleul bazal al lui Meynert ş.a., astfel încât creierul nu îşi mai poate îndeplini normal funcţiile.
Slide 16-

Singurul diagnostic de certitudine al bolii Alzheimer îl reprezintă examenul morfopatologic post mortem al creierului, care evidenţiază leziunile caracteristice ale maladiei. O anamneză amănunţită, urmată de o explorare neuropsihică corelată cu rezultatul examenelor neuroradiologice, toate împreună pot stabili diagnosticul cu o probabilitate de 85-90%. În esenţă, diagnosticul de boală Alzheimer este un diagnostic de excludere, la o persoană în vârstă, prezentând semnele unei demenţe cu evoluţie progresivă, după ce au fost eliminate alte cauze posibile. Mijloacele de investigație sunt: 1. Examene neuro-psihologice 2. Examene de laborator 3. Examene neuro-radiologice Mijloace de investigaţie
Slide 17-

Este indicat ca în timpul examinării să fie prezent şi un membru al familiei sau o persoană apropiată celui examinat, care poate da detalii asupra comportamentului de zi cu zi al pacientului, memoriei acestuia şi asupra modificărilor de personalitate. În cazul suspectării unei demenţe, este de recomandat efectuarea unui interogatoriu standardizat, cum este "Mini Mental State Examination" - MMSE (există şi o versiune în limba română), care constă în întrebări relativ simple, prin care se cercetează memoria, atenţia, gândirea abstractă, capacitatea de denumire a obiectelor, orientarea vizuo-spaţială şi alte funcţii cognitive. Scorul maximal este de 30 de puncte. Deja în cazul unor performanţe sub 28 de puncte, datorită dificultăţii reduse a chestionarului, se poate suspecta o demenţă. Acest test permite şi stabilirea gradului de deteriorare mintală. Se foloseşte şi "testul ceasului": persoana examinată este solicitată să deseneze cadranul unui ceas, cu cifrele de la 1 la 12, cerându-i-se să pună orarul şi minutarul la o anumită oră. Pacienţii cu boala Alzheimer au dificultăţi imense în efectuarea acestui test, chiar într-o fază incipientă a bolii. 1. Examene neuro-psihologice Astefel deseneaza un ceas un bolnav cu alzheimer
Slide 18-

Nu există niciun examen de laborator care să indice eventualitatea unei boli Alzheimer. Testele de laborator se efectuează pentru a exclude alte cauze posibile ale unei demenţe. Simptome asemănătoare pot să apară în boli însoţite de dezechilibre mineral (Sodiu, Potasiu, Calciu), boli ale ficatului, nivele anormale ale hormonilor tiroidieni, tulburări de nutriţie cu deficit de acid folic sau de vitamină B12. Tratarea acestor deficienţe poate produce o încetinire sau chiar reversibilitate a declinului mintal. Prin examene de laborator se pot detecta unele cauze infecţioase ale unei demenţe progresive (teste pentru sifilis, teste de detectare a "virusului imunodeficienţei umane" - HIV). 2. Examene de laborator 3. Examene neuro-radiologice Tomografia computerizată Rezonața magnetică nucleară Tomografia computerizata cu emisie de fotoni (SPECT) d. Tomografia computerizata cu emisie de pozitroni (PET)
Slide 19-

a. Tomografia computerizată a creierului Acest examen poate evidenţia o reducere de volum a creierului, în special a scoarţei cerebrale (atrofie corticală), cu o anumită distribuţie topografică. Rezultatul nu este însă specific. b. Rezonanţa Magnetică Nucleară(RMN) Rezonanţa magnetică nucleară are o putere de rezoluţie mai mare. Se constată atrofia corticală manifestă şi lărgirea spaţiilor lichidiene (ventricoli şi cisterne). c. Tomografia Computerizată cu Emisiune de Fotoni (SPECT) Acest examen, care evidenţiază diferenţele regionale de perfuzie cu sânge a creierului, poate perminte o diferenţiere între o demenţă vasculară (demenţă prin multiple mini-infarcte cerebrale) şi una degenerativă (de tip Alzheimer). d. Tomografia cu Emisiune de Pozitroni (PET) Prin efectuarea unei Tomografii cu Emisiune de Pozitroni (PET), folosind molecule de glucoză marcate cu Fluor-18 (izotop radioactiv), se constată o reducere a utilizării glucozei (singurul element nutritiv al creierului), aşa zis "hipometabolism al glucozei", în special în regiunile frontale şi parietale, în comparaţie cu persoanele normale.
Slide 20-

Imaginea de jos prezintă o Tomografie Computerizată (stanga) şi Tomografie cu Emisiune de Positroni-PET (dr.). Imagini caracteristice la un pacient cu boala Alzheimer. Săgeţile indică zonele cu hipometabolism. Secţiune frontală prin două creiere (Procesare computerizată a imaginii). Stânga: Accentuată reducere de volum al creierului unui pacient cu boala Alzheimer. Dreapta: Creier normal.
Slide 21-

Deşi nu există încă un tratament eficace care să vindece boala Alzheimer, o serie de mijloace trebuiesc folosite pentru a îmbunătăţi calitatea vieţii bolnavului şi a-i menţine pe cât posibil activitatea în familie şi societate. Tratamente simptomatice Imediat dupa diagnosticarea bolii, pacientului i se administreaza inhibitori de colinesteraza. Acesta substanta poate imbunatati temporar memoria si gandirea. Tratamentul se administreaza pana nu mai este eficient. Se trece apoi la memantin, un alt medicament, care poate fi folosit singur sau impreuna cu inhibitorii de colinesteraza. Acesta se foloseste pentru tratarea simptomelor moderate sau severe de confuzie sau pierdere a memoriei. Vitamina E ajuta la protectia nervilor impotriva deteriorarii si imbunatateste functionarea celulelor nervoase. Selegilina, un medicament folosit frecvent in tratamentul bolii Parkinson, este folosit si pentru Alzheimer. Se recomandă modificarea comportamentului şi a dispoziţiei afective (stări de depresie) a pacienţilor cu medicamente psihotrope, pentru a diminua anxietatea, agresivitatea sau stările de agitaţie. Medicamentele cu acţiune puternică (neuroleptice, benzodiazepine cu acţiune îndelungată) sunt însă de evitat, datorită efectelor adverse sau paradoxale. Tratament
Slide 22-

Vaccin terapeutic Utilizarea unui vaccin (imunoterapie activă) este preconizată pentru tratarea bolnavilor deja diagnosticaţi şi nu în scop profilactic. S-a pornit de la ideea antrenării sistemului imunitar în a recunoaşte şi combate, prin stimularea producţiei de anticorpi specifici, depozitele de beta-amiloid având propietăţi antigenice. Primele rezultate sunt promiţătoare, unii bolnavi (6%) au dezvoltat însă un proces de encefalită gravă. În prezent este în curs un studiu cu un vaccin mai puţin toxic de tip Aβ. Alte tratamente în curs de dezvoltare -Xaliproden - în studii pe modele experimentale la şoareci reduce procesul de neurodegenerare. -Tramiprosat (3APS sau Alzhemed) este un GAG-mimetic care menţine solubilitatea beta-amiloidului pentru a preveni acumularea de plăci toxice. -R-flurbiprofen (MPC-7869) este un modulator al enzimei gamma-secretază, induce reducerea producţiei de beta-amiloid toxic în favoarea unor polipeptide mai scurte. Tratamente alternative Sub denumirea generică farmacopeică de Antidementiva sunt încadrate o serie de preparate, extrase din plante
Slide 23-

Până în prezent nu se cunosc mijloace sigure de prevenire a demenţei de tip Alzheimer. Se studiază posibilitatea ca anumite măsuri să reducă riscul de apariţie a bolii sau să întârzie dezvoltarea ei. Se pare că menţinerea unei activităţi intelectuale continue ar diminua riscul de îmbolnăvire, dar nu există dovezi sigure în această privinţă. Totuşi, anumite activităţi ca cititul cu regularitate al unei cărţi sau al ziarului şi revistelor, rezolvarea rebusurilor, mersul la teatru sau concerte, participarea la diverse activităţi sociale sunt de recomandat persoanelor după ieşirea la pensie. Privirea îndelungată, pasivă, a emisiunilor de televiziune ar avea dimpotrivă efect dăunător. Se recomandă suficientă mişcare, alimentaţie raţională cu o cantitate ridicată de legume şi fructe bogate în vitamină C în combinaţie cu administrarea unor doze ridicate de vitamină E (cu efect antioxidant), grăsimi cu procentaj ridicat de acizi graşi nesaturaţi, renunţare la fumat etc. Anumite medicamente, cum ar fi antiinflamatoarele nesteroide (indometacina, ibuprofen, naproxen, aspirina) precum şi medicamentele folosite pentru scăderea nivelului de colesterină serică (statine), ar scădea riscul de apariţie al bolii Alzheimer, dar nu există încă studii randomizate care să demonstreze aceste observaţii. Trebuie să se ia însă în consideraţie şi posibilitatea efectelor adverse ale acestor preparate medicamentoase. Până în prezent, doar menţinerea presiunii arteriale la o valoare normală demonstrează - în urma unor studii efectuate după criterii ştiinţifice stricte - o semnificativă scădere (până la 50%) a riscului de îmbolnăvire (studiul SYST-EUR). Mijloace de prevenire
Slide 24-

Probleme sociale Boala Alzheimer a devenit o problemă centrală de sănătate publică, în special în ţările industrializate, unde durata medie de viaţă a crescut în mod considerabil. Îngrijirea pacienţilor cu boala Alzheimer Majoritatea pacienţilor cu boala Alzheimer sunt îngrjiţi la domiciliu de membrii familiei, ceea ce reprezintă adeseori o situaţie epuizantă atât din punct de vedere fizic cât şi emoţional. Îngrijirea unei persoane bolnave poate fi însă o experienţă pozitivă, în scopul de a menţine capacităţile restante ale bolnavului şi siguranţa sa. Chiar din primele faze ale bolii este necesară instituirea unei tutele în cadrul prevederilor legale, pentru rezolvarea relaţiilor de ordin oficial sau financiar. Indicaţia plasării într-un cămin Nu totdeauna este posibilă îngrijirea la domiciliu. Pe măsură ce boala progresează, se dezvoltă tulburări de comportament şi apar alte probleme de sănătate care nu pot fi rezolvate acasă. Din păcate, în România nu există suficiente instituţii ca număr şi, în special, ca dotare tehnică şi cu personal calificat, care să preia această sarcină socială în condiţii optime. Şi din acest punct de vedere, luarea unei decizii cu privire la internarea într-un cămin reprezintă un lucru dificil şi de o deosebită responsabilitate morală.
Slide 25-

ppt slide no 25 content not found
Slide 26-

ppt slide no 26 content not found
Slide 27-

Tratează problemele de gândire și de memorie.