Download Free Medical Muscles Histology Tesutul Muscular PowerPoint Presentation

Muscles Histology Tesutul Muscular PowerPoint Presentation

DOWNLOAD MEDICAL POWERPOINT PRESENTATION

About This Presentation

Description : Muscles Histology

Tags : Muscles

Published on : May 24, 2020 | Views : 5278 | Downloads : 18

Shareable Url :

Embed Code :

Comment

Transcript

Slide 1-

ȚESUTUL MUSCULAR
Slide 2-

ŢESUTUL MUSCULAR CLASIFICARE - 3 varietăţi (structură, ultrastructură, organizare moleculară, funcţii)  ŢESUT MUSCULAR STRIAT SCHELETIC - alcătuieşte masa musculară ataşată scheletului; - asigură mişcări voluntare la nivelul scheletului axial şi al membrelor, menţine postura şi poziţia corpului; - inervaţie: sistem nervos somatic;  ŢESUT MUSCULAR STRIAT CARDIAC - structura miocardului şi în venele mari - realizează contracţii involuntare, printr-un sistem intrinsec; - inervaţie: sistem nervos autonom;  ŢESUT MUSCULAR NETED - structura unor organe interne (cavitare sau tubulare) şi a sistemului circulator; - realizează contracţii involuntare; - inervaţie: sistem nervos autonom
Slide 3-

ŢESUTUL MUSCULAR - celule = miocite / fibre musculare (denumire improprie, datorată formei alungite) proprietate principală: CONTRACTILITATEA - capacitatea de a transforma energia chimică în energie mecanică  două molecule proteice contractile: ACTINA şi MIOZINA - organizare: FILAMENTE SUBŢIRI (predominant actină + troponină, tropomiozină) FILAMENTE GROASE (exclusiv miozină) - miozina este componenta activă, determinând alunecarea filamentelor de actină de-a lungul celor de miozină - sursa energetică: ATP
Slide 4-

ŢESUTUL MUSCULAR Observaţie: Termenul STRIAT se datorează prezenţei, de-a lungul celulelor musculare scheletice şi cardiace, a unui aranjament repetitiv ordonat al filamentelor subţiri şi groase, constând într-o alternanţă de benzi clare şi benzi întunecate, ce traversează grosimea fibrelor la acelaşi nivel. Lipsa acestui aranjament determină termenul de NETED. Histogeneză: - origine mezodermică - tipul striat scheletic  mezoderm paraxial - tipul striat cardiac  mezoderm splanhnic adiacent tub cardiac primitiv - tipul neted  mezodermul splanhnic adiacent intestin primitiv
Slide 5-

- celule musculare multinucleate, de formă cilindrică, foarte alungite (până la 25-30 cm), cu un diametru de 10-100 μm LOCALIZARE - scheletică - tub digestiv (cavitate orală, obraji, faringe, ½ superioară esofag, sfincter anal extern) - laringe - sfincter uretral extern - muşchi ureche medie - muşchi extrinseci ai globului ocular 1. ŢESUTUL MUSCULAR STRIAT SCHELETIC
Slide 6-

ORGANIZARE - celulele organizate paralel între ele, formând GRUPE sau FASCICULE care, împreună, alcătuiesc un muşchi - muşchiul: tapetat periferic de EPIMISIUM: ţesut conjunctiv dens semiordonat perforat de elementele vasculare şi nervoase - fiecare fascicul: tapetat de PERIMISIUM: ţesut conjunctiv mai lax, prin intermediul căruia pătrund şi se ramifică vasele şi nervii - fiecare celulă: înconjurată de ENDOMISIUM: peliculă fină de ţesut conjunctiv lax, cu fibre reticulare, un număr mare de capilare şi terminaţii nervoase 1. ŢESUTUL MUSCULAR STRIAT SCHELETIC
Slide 7-

ELEMENTE DE HISTOGENEZĂ - origine în mezodermul somatic - organizat sub formă de miotomi - există celulele stem miogenice  celule fuziforme mononucleate = mioblaste iniţiale (primare) - mioblastele primare - migrează în vecinătatea pieselor viitorului schelet - se divid  grupe de mioblaste  sintetizează actina + miozina  miofilamente   miotubuli (miotubi primari)  fibră musculară adultă / miocit 1. ŢESUTUL MUSCULAR STRIAT SCHELETIC
Slide 8-

 CELULA MUSCULARĂ STRIATĂ SCHELETICĂ MO - formă cilindrică (cu capetele uşor rotunjite) - secţiune longitudinală - formă poligonală - secţiune transversală - citoplasmă acidofilă - multinucleată, 20-40 nuclei/cm lungime, situaţi periferic, la intervale regulate, alungiţi, lenticulari, intens bazofili - peste membrana plasmatică (sarcolema): - strat suplimentar, de tipul unei membrane bazale (lamina externă)  fibre reticulare - între cele două membrane: celulele satelit 1. ŢESUTUL MUSCULAR STRIAT SCHELETIC
Slide 9-

 CELULA MUSCULARĂ STRIATĂ SCHELETICĂ MO - secţiune longitudinală - DUBLĂ STRIAŢIE (longitudinală şi transversală) a citoplasmei  prezenţa miofibrilelor (în număr de câteva mii)  contracţie MO - secţiune transversală - celule bine individualizate, uşor de recunoscut prin poziţia periferică a nucleilor - miofibrilele ocupă majoritatea suprafeţei de secţiune: structuri punctiforme, grupate în mici arii dispersate în masa de sarcoplasmă = câmpurile lui Cohnheim MIOFIBRILELE: ME - structuri cilindrice (diametru de 1-2 μm) - aranjament ordonat  paralele între ele  explică STRIAŢIILE LONGITUDINALE (MO) 1 MIOFIBRILĂ: - succesiune alternantă de benzi clare şi benzi întunecate, - situate la acelaşi nivel de-a lungul tuturor miofibrilelor  explică STRIAŢIILE TRANSVERSALE (MO) 1. ŢESUTUL MUSCULAR STRIAT SCHELETIC
Slide 10-

 CELULA MUSCULARĂ STRIATĂ SCHELETICĂ MO - secţiune longitudinală - DUBLĂ STRIAŢIE (longitudinală şi transversală) a citoplasmei  prezenţa miofibrilelor (în număr de câteva mii)  contracţie MO - secţiune transversală - celule bine individualizate, uşor de recunoscut prin poziţia periferică a nucleilor - miofibrilele ocupă majoritatea suprafeţei de secţiune: structuri punctiforme, grupate în mici arii dispersate în masa de sarcoplasmă = câmpurile lui Cohnheim MIOFIBRILELE: ME - structuri cilindrice (diametru de 1-2 μm) - aranjament ordonat  paralele între ele  explică STRIAŢIILE LONGITUDINALE (MO) 1 MIOFIBRILĂ: - succesiune alternantă de benzi clare şi benzi întunecate, - situate la acelaşi nivel de-a lungul tuturor miofibrilelor  explică STRIAŢIILE TRANSVERSALE (MO) 1. ŢESUTUL MUSCULAR STRIAT SCHELETIC
Slide 11-

 CELULA MUSCULARĂ STRIATĂ SCHELETICĂ MIOFIBRILELE BENZI ÎNTUNECATE (DISCURI A) - anizotrope - birefringente în lumină polarizată - lungime 1,5 μm - central: zonă mai puţin întunecată, mai puţin electron-densă = zona H   central: linie fină întunecată = linia M 1. ŢESUTUL MUSCULAR STRIAT SCHELETIC BENZI CLARE (DISCURI I) - izotrope - monorefringente în lumină polarizată - lungime 0,8 μm, mai scurte în contracţie - central: linie îngustă, evident întunecată = linia Z Teritoriul cuprins între două linii Z reprezintă unitatea morfo-funcţională a celulei musculare striate, denumit SARCOMER: acesta cuprinde un disc A în totalitatea lui, având de o parte şi de cealaltă câte un hemidisc I
Slide 12-

 CELULA MUSCULARĂ STRIATĂ SCHELETICĂ ULTRASTRUCTURĂ ŞI ORGANIZARE MOLECULARĂ MIOFIBRILELE - formate din miofilamente contractile, în care constituentele principale sunt ACTINA şi MIOZINA - actina  filamente subţiri - miozina  filamente groase - raport filamente actină / filamente miozină: 6/1, fiecare filament gros fiind înconjurat de 6 filamente subţiri 1. ŢESUTUL MUSCULAR STRIAT SCHELETIC
Slide 13-

 CELULA MUSCULARĂ STRIATĂ SCHELETICĂ ULTRASTRUCTURĂ ŞI ORGANIZARE MOLECULARĂ FILAMENTELE GROASE - lungime 1,5 μm, diametru 15 nm, ocupă partea mijlocie a sarcomerului (DISCUL A) - 1 filament gros: 350 molecule de miozină MOLECULA DE MIOZINĂ A. două lanţuri polipeptidice grele organizate helicoidal: - aspect de crosă de golf - porţiune liniară (coada crosei) - porţiune globulară (capul crosei) - joncţiunea dintre cap şi coadă = flexibilă (“zona balama”) B. patru lanţuri polipeptidice uşoare - organizate în două perechi: - fiecare pereche este asociată cu unul din fragmentele S1 ale moleculei - pentru fiecare lanţ greu există două lanţuri subţiri 1. ŢESUTUL MUSCULAR STRIAT SCHELETIC
Slide 14-

 CELULA MUSCULARĂ STRIATĂ SCHELETICĂ ULTRASTRUCTURĂ ŞI ORGANIZARE MOLECULARĂ FILAMENTELE GROASE MOLECULA DE MIOZINĂ A. două lanţuri polipeptidice grele - tripsina  clivare: - meromiozina uşoară (cea mai mare parte din coada crosei) - meromiozina grea (capul crosei, zona balama şi o mică zonă din coadă) 1. ŢESUTUL MUSCULAR STRIAT SCHELETIC - meromiozina grea: papaina  clivare   două fragmente aproximativ egale S1 - corespunzător extremităţii globulare care se proiectează radial din axa agregatelor de miozină S2 corespunzător zonei restante din coadă Fragmentul S1 asigură cuplarea cu ATP-ul şi are rol în conexiunea, prin punţi încrucişate, cu actina
Slide 15-

 CELULA MUSCULARĂ STRIATĂ SCHELETICĂ ULTRASTRUCTURĂ ŞI ORGANIZARE MOLECULARĂ FILAMENTELE GROASE - într-un filament gros, moleculele de miozină - dispuse strâns împachetat, paralele între ele şi spaţiate la intervale regulate (aprox. 45 nm) - aşezate în succesiune cap-coadă: - partea centrală a filamentului conţine numai porţiunile tip coadă (corespondendul zonei H a sarcomerului) - cele două extremităţi conţin porţiuni tip coadă şi cap 1. ŢESUTUL MUSCULAR STRIAT SCHELETIC - central în filament:  punţi transversale de legătură între miofilamentele de miozină, formate din molecule de MIOMEZINĂ  conferă stabilitate filamentelor groase  corespund liniei M
Slide 16-

 CELULA MUSCULARĂ STRIATĂ SCHELETICĂ ULTRASTRUCTURĂ ŞI ORGANIZARE MOLECULARĂ FILAMENTELE SUBŢIRI - lungime 1 μm, diametru de 5-7 nm - punct de origine discul I - ataşate printr-o extremitate la liniile Z - cealaltă extremitate, liberă, pătrunde pe o mică distanţă în discul A adiacent, printre filamentele de miozină - complex multimolecular: - component principal: molecula de ACTINĂ, polipeptidică, ce formează monomeri globulari – ACTINA G, cu zonă de afinitate pentru miozină - monomerii de actină G polimerizează, păstrând orientarea spaţială: actina fibrilară, ACTINA F, polarizată: - capătul pozitiv se leagă de linia Z prin Α-ACTININĂ - capătul negativ se orientează spre centrul sarcomerului, spre discul A şi linia M - 2 lanţuri de actină F se organizează sub forma unui dublu helix, prin înfăşurarea unuia în jurul celuilalt, cu o periodicitate de 36 nm 1. ŢESUTUL MUSCULAR STRIAT SCHELETIC
Slide 17-

 CELULA MUSCULARĂ STRIATĂ SCHELETICĂ ULTRASTRUCTURĂ ŞI ORGANIZARE MOLECULARĂ FILAMENTELE SUBŢIRI - dublu helix - două şanţuri puţin adânci - proteine reglatoare: - TROPOMIOZINA: proteină formată din două lanţuri polipeptidice cu dispoziţie helicoidală; moleculele polimerizează pentru a forma filamente dispuse cap-coadă; 1 moleculă acoperă 7 molecule de actină G; consolidează filamentul subţire, şi maschează locurile de afinitate pentru miozină de pe moleculele de actină - TROPONINA: complex de 3 subunităţi peptidice de formă globulară TROPONINA T (TnT), care fixează complexul pe tropomiozină TROPONINA C (TnC), care fixează calciul şi iniţiază contracţia TROPONINA I (TnI), care se leagă de actină, inhibând fixarea capului miozinei pe actină; implicată în reglarea de către calciu a contracţiei musculare Ca intracelular crescut  Ca se leagă la troponina C  modificare conformaţională tropomiozină: expune locurile de afinitate anterior blocate de pe filamentele de actină  interacţiunea actină-miozină. 1. ŢESUTUL MUSCULAR STRIAT SCHELETIC
Slide 18-

 CELULA MUSCULARĂ STRIATĂ SCHELETICĂ ULTRASTRUCTURĂ ŞI ORGANIZARE MOLECULARĂ CORESPONDENŢA CU SARCOMERUL HEMIDISCURI I - exclusiv filamente subţiri DISCUL A - ambele tipuri de filamente, cu excepţia porţiunii sale centrale (zona H) care conţine numai filamente groase, centrate pe linia M LINIA Z - ancorare filamente de actină din sarcomere vecine - aspect în zig-zag - molecula majoritară: α-actinina, cu afinitate pentru actină - alte proteine: zeugmatina, filamina 1. ŢESUTUL MUSCULAR STRIAT SCHELETIC
Slide 19-

 CELULA MUSCULARĂ STRIATĂ SCHELETICĂ ULTRASTRUCTURĂ ŞI ORGANIZARE MOLECULARĂ CITOSCHELETUL - filamente necontractile (25% din totalul proteic al celulei) CITOSCHELETUL INTRASARCOMERIC - titina (conectina): linia M - linia Z - nebulina, asociată la filamentul de actină, tipar pentru polimerizarea actinei G; ancorare actină (prin α-actinină) în linia Z - tropomodulină, localizată la extremitate liberă a filamentului subţire de actină; rol în reglarea lungimii filamentului prin polimerizarea actinei G CITOSCHELETUL EXTRASARCOMERIC - în fibra matură: desmină  aliniere miofibrile; fixează linia Z la membrana celulară - dezvoltare histogenetică: vimentina, nestina CITOSCHELETUL SUBSARCOLEMIC - complexul distrofină-glicoproteine asociate - distrofina: cuplare la filamentele de actină se leagă de laminină prin două grupe de proteine trans- membranare (distroglicanii α şi β, sarcoglicanii α, β, γ şi δ) - costamerele: formate din vinculină şi talină, se leagă cu α-actinina liniei Z 1. ŢESUTUL MUSCULAR STRIAT SCHELETIC
Slide 20-

 CELULA MUSCULARĂ STRIATĂ SCHELETICĂ ULTRASTRUCTURĂ ŞI ORGANIZARE MOLECULARĂ TUBII T - invaginaţii profunde ale sarcolemei sub forma unor canaliculi/tubuli cu o direcţie transversală şi cu o multitudine de ramificaţii - învelesc fiecare miofibrilă la nivelul joncţiunii dintre discurile A şi I - dispuşi între sistemul tubular anastomozat al reticulului sarcoplasmatic (RS) - facilitează conducerea undelor de depolarizare de-a lungul sarcolemei 1. ŢESUTUL MUSCULAR STRIAT SCHELETIC
Slide 21-

RETICULUL SARCOPLASMATIC (RS) - înveleşte fiecare miofibrilă - corespondentul REN, cu organizare şi funcţie adaptate proceselor de contracţie - poliribozomii asociaţi absenţi - unităţi membranare  sistem tubular anastomozat complex, dispus sub formă de manşoane de-a lungul miofibrilelor - în raport cu 1 tub T, RS prezintă un tubul mai larg = cisternă terminală (reticulul joncţional) - din cisterna terminală se desprind o multitudine de tubuli în unghi drept: iniţial aranjaţi aproximativ paralel, în zona mijlocie faţă de tubul T vecin formând anastomoze în formă de reţea (zona corespunzătoare benzii H), apoi din nou cu traiect rectiliniu  se deschid într-o cisternă terminală în raport cu tubul T vecin 1. ŢESUTUL MUSCULAR STRIAT SCHELETIC  CELULA MUSCULARĂ STRIATĂ SCHELETICĂULTRASTRUCTURĂ ŞI ORGANIZARE MOLECULARĂ
Slide 22-

RETICULUL SARCOPLASMATIC (RS) ME: - feţe adiacente tub T - cisterne terminale: particule electron-dense care traversează spaţiul dintre aceste feţe = picioare joncţionale (canale complexe joncţionale) - reglează contracţia musculară, controlând menţinerea sau eliberarea ionilor de calciu - în cisterne: calsechestrina, proteină responsabilă de menţinerea calciului în reticul - 1 sarcomer - 1 segment de RS care se întinde între două joncţiuni A-I, mărginit de două seturi de tubi T, fiecare set localizat la o interfaţă disc A – disc I - 1 manşon de RS: format din două cisterne terminale, legate între ele prin sarcotubuli - 1 tub T este mărginit de o parte şi de alta a sa de către o cisternă terminală, aparţinând a două segmente vecine de RS = complex denumit TRIADĂ, localizat la nivelul fiecărei joncţiuni A-I 1. ŢESUTUL MUSCULAR STRIAT SCHELETIC  CELULA MUSCULARĂ STRIATĂ SCHELETICĂULTRASTRUCTURĂ ŞI ORGANIZARE MOLECULARĂ
Slide 23-

ALTE COMPONENTE - periferic: RER redus, complex Golgi mic, câţiva lizozomi, mitocondrii şi câteva incluzii lipidice - sarcoplasma dintre miofibrile conţine mioglobină (proteină care leagă labil oxigenul, acesta fiind pus în libertate pentru reacţiile oxidative) - central, printre miofibrile: numeroase mitocondrii, incluzii de glicogen şi mici incluzii lipidice CELULA SATELIT - până la 5% dintre mioblaste rămân în stadiu nediferenţiat - dificil de identificat în MO - celule satelit: mioblaste restante care, păstrându-şi capacitatea de mitoză şi apoi diferenţiere, participă la procesele de creştere şi regenerare a fibrei musculare striate - capacitatea de regenerare se menţine numai în condiţiile în care lamina externa nu este afectată 1. ŢESUTUL MUSCULAR STRIAT SCHELETIC  CELULA MUSCULARĂ STRIATĂ SCHELETICĂULTRASTRUCTURĂ ŞI ORGANIZARE MOLECULARĂ
Slide 24-

 CONTRACŢIA CELULEI MUSCULARE STRIATE SCHELETICE - la nivelul sarcomerelor: cele două linii Z se apropie, sarcomerul se scurtează cu 20-50%, discul A rămâne nemodificat ca dimensiuni (! zona H), hemidiscurile I se îngustează - mecanism de alunecare (glisare) a filamentelor subţiri de actină printre filamentele groase de miozină, până când capetele libere ale primelor ajung în vecinătatea imediată a liniei M - consum energetic: ATP - cuplaj excitaţie-contracţie, declanşat în momentul în care un impuls nervos ajunge la nivelul plăcii motorii - repaus: ATP-ul fixat pe capul miozinei, nehidrolizat, deoarece actina este mascată de complexul tropomiozină-troponină 1. ŢESUTUL MUSCULAR STRIAT SCHELETIC
Slide 25-

 CONTRACŢIA CELULEI MUSCULARE STRIATE SCHELETICE  eliberare ACol   potenţial de acţiune   depolarizare membrană, tubi T   acţiune asupra picioarelor joncţionale de la nivelul cisternelor terminale = canale de calciu voltaj-dependente    Ca sarcoplasmă   TnC fixează ionii de calciu   modificare configuraţie sferică a complexului Tn   deplasare tropomiozină cu demascarea zonei de afinitate pentru miozină de pe molecula de actină   activarea ATP-azei  hidroliza ATP-ului  producerea de ADP şi Pi (fosfat anorganic)  energie   ataşament lax al capului miozinei pe o moleculă de actină   ataşament ferm al miozinei la actină   alunecare a filamentului subţire spre centrul sarcomerului   desprinderea ADP-ului  ADP + Pi reface ATP-ul   fixare ATP pe zona de afinitate de pe miozină  ruperea legăturii miozină-actină - ciclu repetitiv: la fiecare nou ciclu, miozina se va fixa pe molecula de actină imediat următoare faţă de molecula pe care s-a fixat în ciclul anterior - principala sursă de ATP (care furnizează energia pentru contracţie) = mitocondriile, prin β-oxidarea acizilor graşi şi utilizarea glucozei în ciclul Krebs 1. ŢESUTUL MUSCULAR STRIAT SCHELETIC Contracţia unei fibre musculare = contracţia (scurtarea) simultană şi completă a tuturor miofibrilelor din sarcomerele implicate (legea “totul sau nimic”)
Slide 26-

 HETEROGENITATEA CELULEI MUSCULARE STRIATE SCHELETICE Trei tipuri de fibre: roşii, albe şi intermediare - HETEROGENITATEA: diferenţe MORFOLOGICE (mioglobină, mitocondrii), BIOCHIMICE (ATP-aza miofibrilară), FUNCŢIONALE (modalitatea de contracţie) 1. ŢESUTUL MUSCULAR STRIAT SCHELETIC FIBRELE ROŞII - diametru mic, culoare închisă - enzime mitocondriale: succinat-dehidrogenaza, NADH-dehidrogenaza - mioglobină ↑, miofibrile ↓ - glicogenul ↓, lipide neutre ↑ - mitocondrii ↑ - contracţie lentă, dar persistentă, datorită proprietăţii de regenerare oxidativă a ATP-ului, motiv pentru care obosesc mai greu şi sunt adaptate menţinerii posturale (fibre oxidative sau fibre lente) - localizare: muşchii lungi ai spatelui, muşchii membrelor - inervaţia: axoni subţiri, plăcile motorii de la acest nivel fiind relativ simple FIBRELE ALBE - diametru mai mare - enzime mitocondriale ↓ - miofibrile ↑, mioglobină ↓ - glicogen ↑, lipide neutre ↓ - mitocondrii ↓, dimensiuni mici - contracţie rapidă, puternică, de scurtă durată (oboseala rapidă) - mişcări fine, precise (fibre rapide, glicolitice, anaerobe) - localizare: muşchii extraoculari, în musculatura degetelor - inervaţia: axoni mari, plăcile motorii de la acest nivel având dimensiuni duble comparativ cu cele din fibrele roşii FIBRELE INTERMEDIARE - caracteristicile ambelor tipuri - fibre oxidativ-glicolitice - mitocondriile dispuse ca în fibrele roşii, dar sunt mai puţin numeroase
Slide 27-

ppt slide no 27 content not found
Slide 28-

 INERVAŢIA ŢESUTULUI MUSCULAR STRIAT SCHELETIC INERVAŢIA MOTORIE - se realizează în cadrul unităţii motorii: 1 motoneuron + fibra/fibrele musculare pe care le inervează SINAPSA NEURO-MUSCULARĂ (PLACĂ MOTORIE, PLACĂ TERMINALĂ) - trei componente: TERMINAŢIA AXONALĂ FANTA SINAPTICĂ MEMBRANA CELULEI MUSCULARE 1. ŢESUTUL MUSCULAR STRIAT SCHELETIC - la contactul cu fibra nervoasă, sarcolema formează o depresiune sub formă de jgheab, care va găzdui butonul terminal axonal - structură presinaptică tipică, conţine numeroase mitocondrii, REN şi vezicule de 40-60 nm (aproximativ 300.000), similare veziculelor sinaptice din ţesutul nervos: acetilcolină Membrana butonului terminal posedă canale de calciu voltaj-dependente. - jgheabul = fanta sinaptică primară - sarcolema jgheabului se invaginează  multiple pliuri  fante sinaptice secundare - sarcolema din fanta sinaptică primară, precum şi zona iniţială a pliurilor: receptori pentru acetilcolină
Slide 29-

 INERVAŢIA ŢESUTULUI MUSCULAR STRIAT SCHELETIC INERVAŢIA SENZITIVĂ - receptori senzitivi  transmit informaţii privind gradul de întindere sau contracţie  menţinerea posturii, coordonarea mişcărilor voluntare FUSUL NEURO-MUSCULAR - receptor proprioceptiv - celule musculare striate specializate, fibre nervoase - structură alungită: - capsulă conjunctivă internă (corespondenţă perimisium), capsulă conjunctivă externă, spaţiu plin cu fluid; - cavitate: material gelatinos, 6-12 fibre intrafusale (fibre musculare modificate)  2 tipuri - zona centrală: fibre cu nuclei în sac: mult dilatate în regiunea centrală, număr mare de nuclei aglomeraţi (40-50); mai puţine (2-4) comparativ cu fibrele cu nuclei în lanţ - periferie: fibre cu nuclei în lanţ: regiunea centrală conţine nuclei aranjaţi în şirag; mai numeroase (4-8) - terminaţiile nervoase senzitive: (i) fibre anulospirale, mai groase, cu conducere rapidă, înconjoară zonele centrale ale ambelor tipuri de fibre intrafusale; stimulate de gradul întinderii (ii) fibre în iederă (terminaţii secundare, tip IIa), mai subţiri şi cu conducere lentă, aranjate pe fibrele cu nuclei în lanţ; stimulate de durata întinderii - inervaţie motorie, prin axoni ai motoneuronilor γ 1. ŢESUTUL MUSCULAR STRIAT SCHELETIC
Slide 30-

 INERVAŢIA ŢESUTULUI MUSCULAR STRIAT SCHELETIC INERVAŢIA SENZITIVĂ FUSUL NEURO-TENDINOS GOLGI - organ proprioceptiv situat în tendoane, în vecinătatea joncţiunii musculo-tendinoase - structură: fibre tendinoase (conjunctive) grupate, învelite într-o capsulă conjunctivă, printre fibre pătrunzând multiple terminaţii senzitive aferente amielinizate - funcţie inversă fus neuro-muscular 1. ŢESUTUL MUSCULAR STRIAT SCHELETIC  JONCŢIUNEA MUŞCHI-TENDON (MIOTENDINOASĂ) - continuitatea morfologică a structurilor conjunctive din tendon - muşchi - rol: controlul forţelor contractile implicate în mişcare - epimisium  peritenonium extern - perimisium  peritenonium intern - fibre musculare - fibre tendinoase = relaţie de contiguitate ME: - interdigitare terminaţii celule musculare – fibre colagen - filamente de ancorare (colagen tip VII) care fac legătura cu colagenul - posibil joncţiuni de tip hemidesmozom şi/sau contact în focar
Slide 31-

- celule musculare (miocite): - miofilamente similare celor din celulele musculare striate scheletice - nucleu unic situat central, similar celui din celulele musculare netede LOCALIZARE - structura miocardului - structura venelor pulmonare la baza lor FUNCŢIONAL - contracţii ritmice în afara oricărui stimul nervos – contracţii miogenice, datorită proprietăţii celulelor de a realiza DEPOLARIZAREA SPONTANĂ RITMICĂ a sarcolemei 2. ŢESUTUL MUSCULAR STRIAT CARDIAC
Slide 32-

 CELULA MUSCULARĂ STRIATĂ CARDIACĂ MO - celule individualizate, mononucleate - formă aproximativ cilindrică alungită (80-100 μm lungime, 15-20 μm diametru), cu extremităţi bi sau trifide (miocitele atriale < miocitele ventriculare) - histoarhitectonic: organizate cap la cap  coloane celulare anastomozate în reţea plexiformă, cu mici spaţii care conţin ţesut conjunctiv, corespondentul perimisiumului - citoplasma acidofilă, cu striaţii caracteristice (mai puţin evidente) - nucleul unic central - perinuclear: zonă de sarcoplasmă cu mici incluzii lipidice sau de lipofuscină, striaţiile transversale nu se observă - caracteristic: joncţiuni înalt specializate: DISCURI INTERCALARE (strii scalariforme) 2. ŢESUTUL MUSCULAR STRIAT CARDIAC
Slide 33-

ME - sarcolemă, dublată de un strat de tipul membranei bazale - sarcoplasma abundentă: cantitate importantă de mioglobină - miofilamentele contractile: ultrastructură similară celulei musculare striate scheletice - sarcomerele: - aranjament neuniform de-a lungul fibrei - ocolesc nucleul  spaţiu perinuclear: organite celulare - alternanţa discurilor A şi I: uneori întreruptă de mitocondriile orientate longitudinal şi de tubulii reticulului sarcoplasmatic - organite celulare: aparat Golgi, mitocondrii numeroase, incluzii de glicogen, granule de lipofuscină (extrem de abundente la persoanele în vârstă) 2. ŢESUTUL MUSCULAR STRIAT CARDIAC  CELULA MUSCULARĂ STRIATĂ CARDIACĂULTRASTRUCTURĂ ŞI ORGANIZARE MOLECULARĂ
Slide 34-

 CELULA MUSCULARĂ STRIATĂ CARDIACĂ ULTRASTRUCTURĂ ŞI ORGANIZARE MOLECULARĂ RETICULUL SARCOPLASMATIC (RS) - o singură reţea/sarcomer, dispusă între două linii Z, nu separă miofibrilele unele de altele - tubii sarcoplasmatici mai puţin numeroşi, comparativ cu muşchiul scheletic, fiind prezenţi şi sub sarcolemă – din aceştia se desprind ramificaţii abundente care pătrund printre miofilamente, mai ales în vecinătatea discului A TUBII T - invaginaţii ale sarcolemei şi laminei externe la nivelul liniei Z - dispuşi printre extremităţile RS 2. ŢESUTUL MUSCULAR STRIAT CARDIAC
Slide 35-

CONTACTUL TUB T – RS - structuri asemănătoare cisternelor terminale, dar mult mai mici - dilataţii saculare (saci joncţionali) - relaţie mai redusă, limitată la zonele unde se evidenţiază picioare joncţionale - 1 sarcomer: - tubul T este flancat pe o singură latură de RS corespunzător sarcomerului respectiv, pe cealaltă latură fiind flancat de RS al sarcomerului vecin  ansamblu numit DIADĂ (NU triadă) - particule transmembranare = proteine de întindere (eng. spanning-protein), cu rol în transmiterea excitaţiei - Ca intracelular < celula musculară scheletică - Ca: în dilataţii saculare (conţin calsechestrină), reticul subsarcolemal 2. ŢESUTUL MUSCULAR STRIAT CARDIAC  CELULA MUSCULARĂ STRIATĂ CARDIACĂULTRASTRUCTURĂ ŞI ORGANIZARE MOLECULARĂ
Slide 36-

DISCURILE INTERCALARE - joncţiuni - HE, hematoxilină ferică: benzi rectilinii transversale, repetitive, uneori aspect de linie frântă în unghi drept (trepte de scară) - prezente în discul I - porţiuni transversale (vizibilă MO) şi porţiuni longitudinale ME – porţiunea transversală (spaţiul dintre trepte) - la nivelul discului I: spaţiu intercelular electron-dens, structuri tip fascia aderentă şi desmozom - FASCIA ADERENTĂ: conexiune între capetele celulelor, ancorând filamentele subţiri de actină din sarcomerele terminale la nivelul sarcolemei (echivalentul liniei Z) - DESMOZOMII: menţin conexiunea intercelulară, împiedicând detaşarea celulelor musculare unele de altele în timpul procesului de contracţie; întăresc fascia aderentă ME - porţiunea longitudinală (treapta) - JONCŢIUNI DISTANŢATE (gap, nexus): transport molecular, ionic; nu sunt supuse forţelor de contracţie musculară - DESMOZOMI 2. ŢESUTUL MUSCULAR STRIAT CARDIAC  CELULA MUSCULARĂ STRIATĂ CARDIACĂULTRASTRUCTURĂ ŞI ORGANIZARE MOLECULARĂ
Slide 37-

 CELULA MIOENDOCRINĂ - miocard atrial (drept şi mai puţin stâng) ME: - celule musculare cu caracter contractil - granule electron-dense (0,3-0,4 μm), învelite în membrană = granule de secreţie  factori biologic activi: FACTORI NATRIURETICI ATRIALI (cardiodilatine, cardionatrine) şi cerebrali  rol - reglarea volumului sanguin - menţinerea echilibrului hidro-electrolitic al fluidului extracelular 2. ŢESUTUL MUSCULAR STRIAT CARDIAC
Slide 38-

 SISTEMUL CARDIAC DE CONDUCERE - mecanismul contracţiei: similar celui din muşchiul scheletic - contracţia: spontană şi intrinsecă  celulele musculare cardiace au proprietatea de depolarizare spontană ritmică - contracţia: generată şi transmisă printr-un ansamblu de celule = SISTEM DE CONDUCERE (CARDIONECTOR, EXCITO-CONDUCTOR) - NODULUL SINO-ATRIAL - NODULUL ATRIO-VENTRICULAR - FASCICULUL HIS - REŢEAUA PURKINJE 2. ŢESUTUL MUSCULAR STRIAT CARDIAC
Slide 39-

 SISTEMUL CARDIAC DE CONDUCERE NODULUL SINO-ATRIAL - situat la joncţiunea venei cave superioare cu atriul drept - ţesut conjunctiv bine vascularizat + fibre musculare nodale = CELULE P (“pacemaker” natural): - mici, ramificaţii terminale - mitocondrii, câteva miofibrile situate periferic, numeroase incluzii de glicogen - tubii T şi RS ABSENŢI - joncţiuni distanţate NODULUL ATRIO-VENTRICULAR - situat în porţiunea inferioară a septului interatrial - structură similară nodulului sino-atrial FASCICULUL HIS - situat în continuitatea nodulului atrio-ventricular - grup de celule cu morfologie asemănătoare celulelor nodale  mănunchi de fibre paralele de-a lungul septului interventricular 2. ŢESUTUL MUSCULAR STRIAT CARDIAC
Slide 40-

 SISTEMUL CARDIAC DE CONDUCERE REŢEAUA PURKINJE - iniţial ramura dreaptă şi stângă  ramificare subendocardică   unda de depolarizare  miocite contractile, prin intermediul joncţiunilor distanţate (gap) - CELULELE PURKINJE: - formă globuloasă - citoplasmă clară ME: - multiple prelungiri citoplasmatice interdigitate cu ale celulelor vecine - câteva miofibrile dispuse periferic - numeroase mitocondrii - mult glicogen - numeroase joncţiuni distanţate  INERVAŢIA ŢESUTULUI MUSCULAR STRIAT CARDIAC - exclusiv prin sistemul nervos autonom (parasimpatic şi simpatic) - stimularea simpatică: creşterea frecvenţei impulsurilor spre celulele specializate - stimularea parasimpatică - acţiune contrară 2. ŢESUTUL MUSCULAR STRIAT CARDIAC
Slide 41-

- celule contractile = fibre musculare netede / leiomiocite HISTOARHITECTONIC - izolate, în stroma unor organe compacte (prostata), în centrul vilozităţilor intestinale (muşchiul Brücke), în cadrul ţesutului conjunctiv din anumite localizări (orbită, ligamente largi, scrot, penis, mamelon) - fascicule (muşchiul erector al firului de păr), benzi inelare (muşchiul constrictor al pupilei) - FRECVENT: tunici organizate circular (vase sanguine) sau circular şi longitudinal (tub digestiv: 1/3 medie esofag - sfincter anal intern) - plexiform: vezica urinară Secţiune longitudinală - fibrele musculare netede se asociază astfel încât extremităţile efilate vin în raport de intimă vecinătate cu porţiunile centrale mai dilatate ale celulelor vecine Secţiune transversală - celule poliedrice, cu diametre variate (în funcţie de locul de secţionare), cu nucleu central rotund sau fără (zona secţionată corespunde extremităţilor efilate) 3. ŢESUTUL MUSCULAR NETED
Slide 42-

 CELULA MUSCULARĂ NETEDĂ MO - celulă mononucleată, alungită, zonă centrală proeminentă şi extremităţi efilate (fuziformă) - dimensiuni variate: 20 μm lungime în peretele vaselor, 400-500 μm lungime în uterul gestant; grosimea este de 4-10 μm - citoplasma omogenă, acidofilă, lipsită de striaţii - nucleu alungit, uneori bastoniform, central, cu nucleoli - periferic: structură de tipul membranei bazale (lamina externa) şi o fină reţea de fibre reticulare, ataşate membranei plasmatice, cu rol în controlarea forţei de contracţie 3. ŢESUTUL MUSCULAR NETED
Slide 43-

 CELULA MUSCULARĂ NETEDĂ ULTRASTRUCTURĂ ŞI ORGANIZARE MOLECULARĂ ME - organite comune, grupate în jurul celor doi poli ai nucleului: mitocondrii, RE ribozomi liberi, complex Golgi, câţiva lizozomi, uneori incluzii de glicogen şi lipofuscină - citoplasma: miofilamente subţiri şi groase (aparatul contractil), filamente intermediare (citoschelet) FILAMENTELE CONTRACTILE - reţea, NU FORMEAZĂ miofibrile - raport actină-miozină 12-14/1 3. ŢESUTUL MUSCULAR NETED
Slide 44-

 CELULA MUSCULARĂ NETEDĂ ULTRASTRUCTURĂ ŞI ORGANIZARE MOLECULARĂ FILAMENTELE GROASE - 1,5 μm lungime, 15 nm diametru (mai scurte) - prezintă pe toată lungimea lor capetele globuloase ale miozinei  contact miozină - actină pe o suprafaţă mai mare  contracţii prelungite - MIOZINA: similară cu cea din muşchiul striat (două lanţuri grele, patru lanţuri uşoare); există izoforme specifice FILAMENTELE SUBŢIRI - 4,5 μm lungime, 4-8 nm diametru - formate din ACTINĂ (izoforme speficice pentru muşchiul neted), TROPOMIOZINĂ - nu conţin troponină  caldesmona: cuplare cu actina F, ocupă situsul de legare cu miozina - alte molecule: calmodulina, α-actinina şi miozin-kinaza lanţului uşor FILAMENTELE INTERMEDIARE - desmină în muşchii viscerali - vimentină şi desmină în muşchii vasculari - intracitoplasmatic: corpi denşi (plăci de aderenţă): α-actinină - submembranar: plăci electron-dense: vinculină, talină 3. ŢESUTUL MUSCULAR NETED
Slide 45-

 CELULA MUSCULARĂ NETEDĂ ULTRASTRUCTURĂ ŞI ORGANIZARE MOLECULARĂ JONCŢIUNI DISTANŢATE (nexus, gap) CAVEOLE – invaginaţii ale membranei plasmatice, conţin ioni de calciu, sodiu, potasiu şi magneziu TUBI T - absenţi, rol îndeplinit de sistemul de caveole, vezicule şi reticul sarcoplasmatic RETICULUL SARCOPLASMIC - sarcotubuli – calsechestrină COMPLEX DISTROFINĂ-GLICOPROTEINE - prezintă receptori pentru laminină RECEPTORI DE SUPRAFAŢĂ: adrenalină- noradrenalină (α1, α2, β), histamină, serotonină, aldosteron, LDL, bradikinină, prostaglandine, acetilcolină, angiotensină FENOTIPURI - contractil - secretor: sinteză colagen de tip III şi IV, laminină, elastină şi molecule de matrice extracelulară (proteoglicani) 3. ŢESUTUL MUSCULAR NETED
Slide 46-

 CONTRACŢIA CELULEI MUSCULARE NETEDE - activitate contractilă spontană, în absenţa impulsurilor nervoase - celulele musculare: capacitate intrinsecă de generare a stimulilor, iar conducerea acestora se realizează din celulă în celulă, pe calea multiplelor joncţiuni distanţate - contracţia are un nivel mai scăzut şi prezintă o anume ritmicitate - legea “totul sau nimic” nu este valabilă, fibra se poate contracta în totalitate, sau numai parţial, într-o anumită zonă DECLANŞAREA CONTRACŢIEI - creşte concentraţia intracelulară de ioni de calciu - eliberare Ca din caveole  fixare pe calmodulină  complexul calciu-calmodulină activează miozin-kinaza lanţurilor uşoare  fosforilare  cuplaj actină-miozină  contracţie - cuplaj actină-miozină  activarea ATP-azei miozinice (actin-dependente)  hidroliza ATP - scăderea concentraţiei de calciu  decuplarea Ca de calmodulină  inactivarea miozin-kinazei lanţului uşor  defosforilare lanţuri uşoare  mascare situsul de legare actină  muşchiul intră în repaus 3. ŢESUTUL MUSCULAR NETED
Slide 47-

 INERVAŢIA ŢESUTULUI MUSCULAR NETED - prin sistemul nervos autonom (fibre simpatice şi parasimpatice sunt dificil de diferenţiat) - NU SE FORMEAZĂ o joncţiune neuro-musculară cu caractere morfologice distincte, ca în cazul fibrelor musculare striate scheletice - sinapsă “en passant” - fibre nervoase în ţesutul conjunctiv, la distanţă de 10-200 μm de fibrele musculare - terminaţiile fibrelor nervoase au dilatări care conţin veziculele sinaptice cu neurotransmiţători – “bouton en passant” - 3 tipuri de vezicule sinaptice: - mici electron-clare (colinergice, conţin acetilcolină) - mici electron-dense (adrenergice, conţin noradrenalină) - mari, electron-dense (purinergice) - neurotransmiţătorii  eliberaţi din vezicule  traversează spaţiul existent până la fibra musculară 3. ŢESUTUL MUSCULAR NETED
Slide 48-

 INERVAŢIA ŢESUTULUI MUSCULAR NETED DOUĂ TIPURI DE INERVAŢIE (implicaţii funcţionale diferite): MUŞCHIUL NETED UNITAR - viscere cavitare sau tubulare (tub digestiv, salpinge etc.) - inervaţie autonomă, simpatică şi parasimpatică, implicată în special în modularea intensităţii contracţiei spontane - puţine celule musculare stabilesc contacte neuro-musculare directe, iar de la acestea, unda de contracţie se transmite prin joncţiunile distanţate MUŞCHIUL NETED MULTIUNITAR - peretele arterelor mari, corpii ciliari, iris şi canalul deferent - fiecare fibră musculară este inervată de terminaţii postganglionare autonome prin sinapse “en passant”  contracţii rapide şi precise 3. ŢESUTUL MUSCULAR NETED
Slide 49-

 ALTE ELEMENTE CONTRACTILE CELULELE MIOEPITELIALE - structura glandelor exocrine de origine ectodermică (glande salivare, glande mamare, glande lacrimale, glande sudoripare) FIBROMIOBLASTUL - celulă fuziformă, analogă fibroblastului - capacitate de sinteză (molecule de matrice extracelulară) + capacitatea contractilă - ME: elemente contractile - IHC: desmină - rol: procese de reparare şi cicatrizare, procesul de erupţie dentară 3. ŢESUTUL MUSCULAR NETED PERICITELE - celule fuziforme - relaţie strânsă cu elementele vasculare, înconjură capilarele şi venulele postcapilare: reglează fluxul sanguin prin capilare ME: - corp celular cu prelungiri primare lungi, dispuse în axul lung al vasului, şi prelungiri secundare care înfăşoară capilarul, formând joncţiuni gap cu celulele endoteliale - complex Golgi redus, RER, mitocondrii, microtubuli, filamente - caracteristici comune cu celulele muşchiului neted: tropomiozină, izomiozină şi protein-kinază - populaţie celulară cu caractere de mezenchim restant: capacităţi proliferative şi de diferenţiere: celule cu potenţial contractil, celule musculare netede, celule endoteliale